Actorii de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București au ieșit în stradă, protestând împotriva unui proiect pilot lansat de Ministerul Culturii, menit să impună o normă de muncă de opt ore pe zi pentru personalul artistic și tehnic al instituției. Protestul, care a început marți la ora 14:30 în fața teatrului, s-a adresat nu doar actorilor, ci și celor ce asigură funcționarea scenică, fiind o reacție directă la prevederile controversate ale programului pilot, precum și la modul în care acestea riscă să afecteze spiritul creativ și libertatea artistică.
### Noile reguli: o amenințare la adresa creativității și a naturii muncii artistice
Proiectul pilot, inițiat de Ministerul Culturii, prevede ca actorii să-și desfășoare activitatea zilnic timp de opt ore, obligatoriu, și să completeze rapoarte în care să documenteze orele muncite. Această măsură a fost percepută de către personalul teatrului ca fiind o limitare nejustificată a libertății lor artistice. Actorii consideră că această reglementare este nu doar ineficientă, ci și dăunătoare pentru procesul creativ, care nu se pot pune într-un interval strict de timp.
Într-un mesaj transmis din linia protestului, aceștia subliniază că munca artistului nu se reduce la cele câteva ore petrecute pe scenă, ci începe din zorii zilei și continuă până târziu în noapte. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este și cu sine – începând în zori și terminându-se noaptea,” explică protestatarii.
Pe lângă aspectul creativ, protestatarii pun accent și pe efortul emoțional considerabil implicat în această profesie, consumul de energie sufletească fiind dificil de cuantificat și de a fi încadrat în limite stricte orare. Astfel, ei avertizează asupra posibilității ca aceste reguli să reducă semnificativ libertatea de exprimare artistică și să transforme un proces complex, inefabil, într-o rutină birocratică.
### Răspunsul oficial al Ministerului Culturii și perspectivele viitoare
După manifestațiile actorilor, ministrul culturii, Demeter András István, a ieșit cu o declarație explicativă. Acesta a precizat că proiectul pilot va dura 30 de zile și se adresează doar instituțiilor aflate în subordinea ministerului, fiind o încercare de testare a noilor reguli. Într-o intervenție la radio, oficialul a spus că „am acceptat propunerea venită din partea breslelor, căci autorii acestor instrucțiuni sunt voluntari din toată țara, care s-au oferit cu experiențele lor manageriale să producă aceste soluții.” El a adăugat că măsurile nu sunt obligatorii și că, în funcție de rezultatele acestei perioade de testare, ele pot suferi modificări sau chiar pot fi abandonate.
Potrivit ministrului, schimbările au fost elaborate ca urmare a unei solicitări a Curții de Conturi din 2023 și se află în faza de analiză a eficienței lor. În cazul în care experimentul nu va produce rezultatele dorite, se poate ajunge chiar la renunțarea la măsuri, a spus oficialul.
Protestul actorilor a avut sprijinul colegilor din alte teatre din țară, care au transmis pe rețelele sociale solidaritate și susținere pentru colegii din TNB. Deși inițial măsura a fost prezentată ca fiind temporară, viitorul acesteia și modul în care va evolua rămân incert, istoricul și necesitatea unor reforme în domeniu fiind în continuare subiect de dezbatere intensă.
Deși proiectul pilot nu este încă definitivat, situația a evidențiat tensiunea existentă între necesitatea reglementărilor administrative și libertatea artistică, o dilemă cu care se confruntă și alte domenii culturale din România. Rămâne de văzut dacă măsurile propuse vor fi adaptate, sau dacă, în urma reacției publice și a analizei impactului, se va ajunge la o schimbare de direcție în gestionarea relației dintre legi și activitatea artistică.
