Turismul românesc și lupta împotriva evaziunii fiscale: diferența între responsabilități și viziune
Declarațiile recente ale Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) adaugă un nou strat de complexitate în dezbaterea despre sănătatea sectorului turistic din România. Într-o perioadă în care oprirea declinului și relansarea industriei trebuie să fie prioritare, discuția despre evaziune fiscală devine tot mai relevantă, dar, conform reprezentanților din turism, nu ar trebui să devieze atenția de la politicile publice de dezvoltare.
Evaziunea fiscală: o problemă reală, dar nu o soluție de dezvoltare pentru turism
În comunicatul emis, ANAT recunoaște existența fenomenului de evaziune fiscală, afirmând: „Nu negăm existenţa evaziunii fiscale, este un fenomen real, prezent în economie, inclusiv în turism”. Însă, reprezentanții asociației subliniază că această problemă nu trebuie amplificat și utilizată ca justificare pentru lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a turismului. Concret, ei susțin că responsabilitatea pentru combaterea evaziunii aparține exclusiv Ministerului Finanțelor și instituțiilor de control, nu sectorului turistic în sine.
Această poziție vine pe fondul unor critici mai vechi legate de dezinteresul guvernamental pentru promovarea și sprijinirea turismului național. În ultimii ani, eforturile au fost deseori concentrate pe măsuri de austeritate, fiscalitate sau control excesiv, în loc să se pună accent pe strategii de creștere și stimulare a industriei. ANAT face, astfel, apel la diferențiere între responsabilități, evidențiind că, deși evaziunea trebuie combătută, aceasta nu trebuie să devină țapul ispășitor pentru toate problemele sectorului.
Turismul, un sector strategic pentru economia românească
Recent, sectorul turismului național a fost pus în centrul atenției din cauza scăderii continue a numărului de turiști străini și a veniturilor generate. Această situație este în mare măsură rezultatul unei combinații de factori: pandemia COVID-19, lipsa unor politici adecvate de promovare, infrastructură insuficientă și, nu în ultimul rând, percepția negativă asupra mediului fiscal și administrativ.
Pe fondul acestor provocări, ANAT își reafirmă poziția că resursele și eforturile trebuie concentrate pe dezvoltarea durabilă a turismului. În loc să fie focar de discuții despre evaziune fiscală, sectorul are nevoie de măsuri de sprijin, de stimulente pentru investiții și de campanii de promovare eficiente, care să atragă atât turiști români, cât și străini.
Analize și invitații la susținere mutuală pentru o creștere sustenabilă
Experții economici și reprezentanții industriei turistice subliniază faptul că, pentru relansarea profitabilă a turismului, trebuie să existe o colaborare clară între autorități și operatorii din domeniu. În timp ce lupta împotriva evaziunii fiscale rămâne o necesitate, aceștia avertizează că nu poate reprezenta singură soluție pentru revitalizarea acestei industrii.
De altfel, recent au fost formulate solicitări adresate ministerelor de resort, pentru ca în planurile de dezvoltare să fie incluse măsuri concrete de stimulare și marketing, mai ales în contextul redresării economice post-pandemic. În cadrul acestor strategii, combaterea evaziunii trebuie să fie elementul complementar, nu prioritar, pentru a nu disloca eforturile de relansare.
În final, perspectivele pentru turismul românesc depind de modul în care se va reuși o echilibrare între măsurile de control și cele de promovare, între responsabilitatea față de legislație și dorința de a transforma industria într-un generator semnificativ de venituri și locuri de muncă. Este clar că, pentru ca sectorul să revină pe un făgaș ascendent, va trebui să se pună accent pe viziuni strategice, în care combaterea evaziunii fiscale să fie parte dintr-un ansamblu mai larg de măsuri de dezvoltare durabilă și sustenabilă.
