Răsturnare de situație în digitalizarea ANAF: contractul pentru platforma APIC, adjudecat brusc de compania controlată de SRI fără transparență
România se află în plin proces de digitalizare a serviciilor fiscale, însă ultimele evenimente legate de proiectul APIC, platforma pentru volume mari de date și registrul electronic al riscurilor fiscale, dezvăluie o serie de probleme și controverse la nivel de implementare și transparență. Deși inițial procesul de achiziție era în plină desfășurare, autoritățile au decis, în ultimul moment, atribuirea directă a contractului companiei Rasirom, controlată de SRI, fără o licitație publică și fără un clar motiv justificat.
Decizie de urgență și controversele legate de contractare
În noiembrie 2023, ministerul Finanțelor a emis o ordonanță de urgență prin care a delegat compania Rasirom drept contractor pentru pachetul de elemente de securitate națională ale noului hub financiar, în cadrul proiectului APIC. Inițial, procesul de consultare a pieței fusese destinat să aducă oferte competitive, estimările arătând un buget total de circa 104 milioane de lei. Însă, în ciuda acestor planuri și a solicitărilor de clarificare publică, autoritățile au ales, doar câteva luni mai târziu, atribuirea directă, motivând această decizie prin “situații de urgență” și necesitatea respectării termenelor din PNRR.
Reacțiile din partea opoziției și a societății civile au fost vehemente. Parlamenatri USR au sesizat chiar Curtea Constituțională, atrăgând atenția asupra riscului de încălcare a drepturilor fundamentale, precum și asupra vagului mod de acces la datele financiare ale cetățenilor, concernând lipsa unor norme clare care să asigure protecția acestor informații sensibile. „Modul neclar în care sunt reglementate criteriile de acces la date poate duce la abuzuri și supraveghere excesivă, fără garanții suficiente pentru cetățeni,” a declarat Andrei Miftode, unul dintre semnatarii sesizării.
Transparență și controverse legate de compania Rasirom
Deși premierul din acea perioadă, Alexandru Nazare, susținea că platforma APIC va revoluționa actul fiscal, implementarea efectivă pare să fie în continuare departe de realitate. Rasirom, compania contractată, nu a dorit să ofere informații publice privind modul în care gestionează aprovizionarea și cheltuielile, motivând că datele sunt „clasificate cu nivel de secret de serviciu”.
Conform datelor deschise, Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro, pentru implementarea unor componente esențiale ale sistemului, fără să fi fost ea aleasă printr-o licitație transparentă. În plus, compania figurează în top 100 beneficiari de fonduri europene din programul PNRR, pentru proiecte de digitalizare a ANAF și alte reforme fiscale.
„Este inacceptabil ca peste 60 de milioane de euro să fie cheltuiți fără transparență, mai ales când vorbim despre un proiect atât de important pentru securitatea și economia țării,” afirmă surse din domeniu.
Dimensiunea securității naționale și controversele legale
Un alt element care a suscitat controversefuria este componenta de securitate națională a hub-ului financiar, coordonată tot de Rasirom. În condițiile în care SRI are deja acces la multiple baze de date, inclusiv prin platforma SII Analytics, criticii susțin că atribuirea acestei componente către compania controlată de serviciul secret riscă să limiteze și mai mult transparența decizională în implementarea proiectului.
Deși oficialii au declarat că dezvăluirea acestor elemente de securitate este clasificat, opozanții legii afirmă că această opacitate contravine normelor democratice și nu face decât să accentueze suspiciunile privind modul în care banii publici sunt gestionați.
Reprezentanții USR, precum Andrei Miftode, spun că această situație ridică numeroase întrebări: dacă decizia a fost luată în deplină cunoștință de cauză, ce elemente de securitate sunt implicate și dacă ele justifică derularea proiectului în proximitatea alegerilor generale și a altor incidente legate de securitatea națională?
Un proces încă departe de final și multe întrebări rămase fără răspuns
Până în prezent, oficial, labirintul birocrației administrative și lipsa de transparență continuă să blocheze clarificările. Atât autoritățile, cât și compania Rasirom, refuză să ofere detalii despre fondurile gestionate și despre stadiul concret al proiectului. În plus, analizele independente și opiniile experților arată că implementarea efectivă a systemului APIC a fost întârziată semnificativ și că migrările de aplicații și modernizarea infrastructurii nu au nici măcar început.
Într-un climat în care cheltuielile publice majore sunt gestionate din ce în ce mai mult în condiții opace, nesiguranța privind modul în care se cheltuiesc aproape 100 de milioane de euro din fonduri europene amplifică întrebările legate de transparență și responsabilitate. Cu toate acestea, construcția unui sistem național de control fiscal bazat pe date, garantat de componenta de securitate, rămâne, în continuare, o pradă a disputelor legale și politice, în condițiile în care controlul public asupra acestor proiecte pare să fie tot mai limitat.
