Raportul CbCR a devenit, în prima jumătate a lunii noiembrie 2025, subiectul principal al unei campanii de informare lansate de ANAF, adresată entităților constitutive ale grupurilor multinaționale (MNE). Scopul este să asigure respectarea cerințelor de raportare pentru fiecare stat în parte, conform legislației române și standardelor OECD privind transparența fiscală.
Context legislativ și obiective ale OUG 42/2017
Ordinele de urgență 42/2017 impun societăților‑mamă rezidente în România și anumitor entități constitutive obligativitatea de a depune raportul CbCR, atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite. Principalele obiective urmărite sunt:
- creșterea transparenței fiscale și combaterea planificării fiscale agresive a grupurilor MNE;
- implementarea recomandărilor OECD – BEPS, Acțiunea 13, pentru grupuri cu venituri consolidate peste 750 milioane EUR;
- prevenirea deducerilor duble, a neimpozitării și a transferului profiturilor către jurisdicții cu impozitare favorabilă.
Aceste măsuri susțin eforturile ANAF de a alinia România la standardele internaționale de fiscalitate.
Instrumente și statistici la nivel global
OCDE a pus la dispoziție autorităților fiscale o serie de instrumente pentru evaluarea riscurilor pe baza raportului CbCR. Printre acestea se numără workshopurile de evaluare a riscurilor, TREAT (CbCR Tax Risk Evaluation and Assessment Tool) și chestionarul TRAQ utilizat în programul ICAP. De asemenea, Corporate Tax Statistics 2025, publicat pe 25 noiembrie, oferă date agregate din rapoartele CbCR ale peste 8.700 de grupuri MNE, facilitând analiza distribuției profiturilor și impozitelor pe diferite jurisdicții.
Statistici CbCR 2025 și implicații
- 106 jurisdicții ar fi putut furniza statistici CbCR în 2022.
- 53 dintre ele au raportat efectiv date către OCDE.
- 5 jurisdicții nu au primit niciun raport CbCR.
- 48 jurisdicții nu au furnizat statistici, deși ar fi putut.
- 54 jurisdicții au transmis informații pentru peste 8.700 de MNE-uri.
Aceste cifre evidențiază disparități în colectarea rapoartelor CbCR, dar și o tendință de reducere a diferențelor dintre profituri și activitatea economică reală, reflectată prin scăderea ponderei profiturilor din investment hubs de la 31,9 % în 2017 la 18,9 % în 2022.
Situatia actuală în România
Deși raportul CbCR este obligatoriu din 2017, România nu dispune încă de toate mecanismele necesare pentru a primi rapoartele din jurisdicții non‑UE. Lipsa acordurilor bilaterale cu statele care nu au semnat MCAA înseamnă că companiile românești trebuie să depună raportul CbCR și prin formularul R404, utilizând schema XML, chiar dacă acestea operează în afara UE. Nerespectarea obligației poate atrage amenzi de până la 20 000 EUR și poate ridica nivelul de risc fiscal, declanșând controale suplimentare ale ANAF.
Pași urgenti pentru companii
- evaluarea rapidă a criteriilor de raportare CbCR pentru grupul MNE;
- colectarea și centralizarea datelor necesare (venituri, profituri, impozite) pe fiecare jurisdicție;
- depunerea raportului CbCR în format electronic (formular R404 + XML) înainte de 31 decembrie 2025 pentru anul fiscal încheiat la 31 decembrie 2024;
- monitorizarea eventualelor notificări ale ANAF și pregătirea documentației pentru verificări de risc.
Respectarea voluntară a cerințelor CbCR reduce expunerea la sancțiuni și facilitează dialogul cu autoritățile fiscale.
Concluzie
Campania ANAF de informare subliniază importanța raportului CbCR pentru menținerea transparenței fiscale și alinierea la standardele OECD. Companiile afectate trebuie să acționeze rapid, să asigure conformitatea și să urmărească evoluțiile legislative pentru a evita riscuri suplimentare. Informarea continuă și adaptarea la cerințele CbCR rămân esențiale într-un mediu fiscal din ce în ce mai strâns monitorizat.
