Calitatea aerului din București și județul Ilfov continuă să se deterioreze, iar 2025 nu a făcut excepție. Conform celui mai recent raport al Gărzii Naționale de Mediu, nivelurile particulelor fine PM 2.5 și PM10 rămân peste limitele admise, punând în pericol sănătatea locuitorilor. Deși aceste valori au fost înregistrate și în anii anteriori, situația nu pare să se îmbunătățească, iar factorii responsabili sunt tot mai evidenți: traficul intens, activitățile industriale și șantierele care ignoră normele de protecție a mediului.
Risc crescut din cauza șantierelor și stațiilor de beton
Analiza indică faptul că zonele periferice și localitățile din Ilfov sunt cel mai grav afectate de creșterea concentrațiilor de praf și particule. Praful provenit din șantierele de construcții și stațiile de betoane contribuie în mod semnificativ la declanșarea alarmelor de poluare. Datele de monitorizare relevă că aceste surse, a căror activitate a crescut în sezonul rece, depășesc frecvent limitele legale, punând în pericol sănătatea celor care locuiesc în apropiere.
Problema nu este doar de natură urbană. La periferia Bucureștiului, și în Ilfov, lipsa controlului pentru respectarea normelor de mediu favorizează răspândirea prafului. Șantierele abandonate fără măsuri adecvate de protecție, depozitarea necontrolată a materialelor de construcție sau drumurile neasfaltate contribuie la o atmosferă încărcată. În plus, praful de pe șantiere, transportat de vânt și trafic, se ridică continuu în aer, fiind inhalat de populație.
O altă problemă cronică o reprezintă roțile autovehiculelor care pleacă de pe șantiere și nu sunt spălate de noroi. Praful s-a sedimentat pe carosabile și este măcinat de trafic, ajungând ușor în aer, mai ales în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează menținerea poluanților la nivelul solului.
Control și sancțiuni – cât pentru o jumătate de milion de euro
În cursul anului, autoritățile au efectuat peste 230 de controale la operatori din zona București-Ilfov, vizați fiind operatori industriali sau stații de betoane. În urma inspecțiilor, au fost emise peste 120 de sancțiuni contravenționale, valoarea amenzilor ridicându-se la peste 2,3 milioane de lei, adică puțin peste 500.000 de euro. Unitatea de măsuri pare insuficientă, însă, având în vedere frecvența repetării încălcărilor și practicile industriale încă persistente, aceste cifre se potrivesc mai mult unei bătălii vechi decât unei soluții concrete.
Aceste sancțiuni au fost, în unele cazuri, comparabile cu prețul unui apartament într-un complex rezidențial recent ridicat în Capitală. În timp ce autoritățile încearcă să limiteze efectele activităților industriale și de construcții, industrie parazitară a deșeurilor ilegale prinde tot mai mult contur.
Arderea ilegală a deșeurilor și folosirea tehnologiei moderne pentru combatere
Un fenomen deosebit de problematic a fost reprezentat, în 2025, de arderea ilegală a deșeurilor în județele din jurul capitalei. Specialiștii au adoptat și tehnologii moderne, precum drone și camere video, pentru monitorizare, în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR. Aceste mijloace au ajutat la identificarea zonelor în care cablurile și deșeurile auto sunt arse, ceea ce contribuie din plin la încărcarea aerului cu substanțe periculoase.
În luna octombrie, anumite localități precum Sintești și Bolintin au fost zonele principale ale acțiunilor de control. Peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor au intervenit simultan, confiscând peste 200 de tone de deșeuri și aplicând amenzi de peste 700.000 de lei. Chiar dacă scopul acestor acțiuni a fost anunțat ca fiind deosebit de important, realitatea arată că mare parte dintre deșeurile ilegale continuă să fie gestionate în condiții precare, iar industria nelegală de procesare a deșeurilor reprezintă un pericol major pentru calitatea aerului și pentru sănătatea publică.
Lipsa controlului asupra apelor și transparență redusă
În ceea ce privește resursele de apă, situația nu diferă fundamental. Deși au fost verificate aproape o mie de unități și 17 societăți specializate în vidanjare, verificările nu ating modul în care deșeurile sunt adevărat gestionate în teren. Poluarea „difuză”, cauzată de evacuarea necontrolată a apelor uzate în sol sau în rețeaua de canalizare, continuă să amenințe calitatea apelor subterane și pe cele de suprafață, fiind o problemă majoră în zonele cu dezvoltare imobiliară haotică.
Un caz deosebit de grav rămâne dezastrul de la Otopeni, unde autoritățile nu oferă informații clare despre gradul de poluare sau despre măsurile de remediere. De ani de zile, deversarea de ape uzate netratate și implicarea unor politicieni în scandaluri legate de fondurile pentru canalizare și stații de epurare ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența gestionării resurselor.
Chiar dacă autoritățile au făcut pași în monitorizarea și sancționarea celor care contribuie la poluare, problema rămâne una cu adânci rădăcini. Pentru mulți specialiști, viitorul mediului în zona București-Ilfov depinde de capacitatea de a impune reguli stricte și de a implementa tehnologii eficiente, pentru a proteja sănătatea locuitorilor și a resurselor naturale. În contextul unei creșteri continue a populației și a intensificării activităților economice, provocările se amplifică, iar soluțiile trebuie să fie mai ferme, mai transparente și mai bine coordonate.
