Conform News.ro: AI: Promisiuni inflaționiste pe termen scurt
Inteligența artificială (AI), deși promițătoare pentru reducerea costurilor și creșterea productivității pe termen lung, generează în prezent efecte inflaționiste, complicând deciziile băncilor centrale, inclusiv ale Rezervei Federale (Fed) din SUA. Investițiile masive în centre de date și infrastructura AI duc la scumpirea electricității, a cipurilor și a software-ului, forțând instituțiile financiare să reevalueze strategiile de dobândă.
Liderii din industria tech, precum Sam Altman de la OpenAI sau Elon Musk, au susținut constant că AI va deveni o forță deflaționistă, oferind o abundență de resurse care vor diminua costurile. Totuși, aceste beneficii nu se reflectă încă la scară largă în economie.
Investiții masive în infrastructura AI
Estimările Goldman Sachs Research indică faptul că cheltuielile globale pentru infrastructura AI ar putea atinge 1.000 de miliarde de dolari în acest an, doar în Statele Unite ajungând la 581 de miliarde de dolari. Aceste sume reprezintă deja aproximativ 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB) al SUA, cu o proiecție de creștere la 2,8% până în 2028.
Cu toate acestea, adoptarea AI de către companii este încă limitată. Un sondaj realizat de Biroul de Recensământ al SUA arată că doar 17-20% dintre companiile americane utilizează AI, tehnologia fiind mai răspândită în firmele mari decât în cele mici.
Ronnie Chatterji, economist-șef la OpenAI, a recunoscut că efectele AI asupra productivității vor fi vizibile cu întârziere. El a subliniat totodată că decalajul dintre companiile care folosesc intensiv AI și celelalte se mărește, utilizatorii avansați adoptând tehnologia de opt ori mai rapid decât companiile medii.
Presiune pe prețuri: Energie, cipuri și software
Centrul dilemei inflaționiste îl reprezintă centrele de date, care consumă cantități enorme de energie, contribuind la creșterea facturilor la electricitate. În SUA, prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut cu 10% în ultimii doi ani, depășind rata generală a inflației.
Neel Kashkari, președintele Fed din Minneapolis, a avertizat că investițiile în centre de date adaugă o nouă presiune asupra unei economii deja afectate de inflația ridicată. Această situație a determinat pe unii oficiali, precum Kashkari, să susțină dobânzi mai mari, în timp ce Fed a menținut rata de referință.
Lanțul de aprovizionare pentru industria AI este, de asemenea, sub presiune. Cererea uriașă de cipuri depășește capacitatea de producție, iar prețul memoriilor DRAM este estimat să crească semnificativ. Datele privind inflația indică, de asemenea, o creștere de 22,4% a prețurilor pentru software și accesorii pentru computere în ultimul an.
Între promisiuni și realități economice
Președintele Fed, Kevin Warsh, a recunoscut că, deși AI pregătește terenul pentru creșterea economică viitoare, momentul și amploarea efectelor sale asupra capacității de producție sunt greu de anticipat. Fed a înființat un grup de lucru dedicat analizei impactului AI asupra economiei, din care fac parte nume importante din mediul academic și de investiții.
Problema imediată pentru banca centrală este că beneficiile promise ale AI sunt încă incerte, în timp ce costurile inflaționiste sunt deja palpabile. Această dualitate complică misiunea Fed de a echilibra controlul inflației cu susținerea creșterii economice.
Peter Boockvar, director de investiții la OnePoint BFG Wealth Partners, a subliniat că, deși Warsh dorește să creadă în creșterile de productivitate aduse de AI, acestea nu pot fi gestionate ca o realitate imediată prin politicile monetare actuale.
Conform datelor Biroului de Recensământ al SUA, doar 17-20% dintre companiile americane utilizează în prezent tehnologii AI.
Sursa: News.ro
