Conform HotNews: Centrele de date dedicate inteligenței artificiale riscă să consume, până în 2030, o cantitate de apă echivalentă necesarului de consum pentru 1,3 miliarde de oameni. Acest scenariu alarmant este avertizat într-un raport recent al Institutului pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite, cita de futurism.com.
Impactul ascuns al inteligenței artificiale
Raportul publicat săptămâna trecută subliniază că impactul asupra mediului generat de dezvoltarea infrastructurii și antrenarea sistemelor de inteligență artificială este „evaluat sistematic în mod eronat”. Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că analizele anterioare s-au concentrat preponderent pe emisiile de carbon cauzate de antrenarea modelelor lingvistice mari, neglijând însă amprenta mult mai semnificativă asupra resurselor de apă și a utilizării terenurilor.
Potrivit studiului, costurile de antrenare inițială sunt depășite cu mult de costurile de inferență. Acestea din urmă, reprezentând rularea modelelor pentru a răspunde solicitărilor utilizatorilor, consumă între 80% și 90% din energia totală utilizată de sistemele AI. Amprenta hidrică provine din sistemele de răcire ale centrelor de date și din procesul de generare a energiei electrice necesare. Amprenta asupra terenurilor este, de asemenea, considerabilă, legată de infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare complexe pentru construcția și operarea acestor facilități.
Consum astronomic de energie și apă
Calculând aceste costuri de inferență, raportul estimează că centrele de date pentru inteligența artificială vor consuma, până în 2030, aproximativ 945 de terawați-oră de electricitate. Această cifră este de trei ori mai mare decât consumul combinat de energie electrică al unor țări precum Pakistanul, Bangladeshul și Nigeria, care găzduiesc împreună peste 650 de milioane de locuitori.
În ceea ce privește amprenta hidrică, „setea” inteligenței artificiale va necesita consumul a 9,3 trilioane de litri de apă anual. Aceasta este o cantitate comparabilă cu necesarul minim de apă pentru toți cei 1,3 miliarde de locuitori din Africa Subsahariană.
Paradoxul eficienței în era AI
Într-un paradox aparent, creșterea eficienței energetice a modelelor AI ar putea, de fapt, să amplifice impactul lor asupra mediului. Kaveh Madani, coautor al raportului, a explicat această situație: „Mulți oameni cred că amprenta asupra mediului a inteligenței artificiale se reduce pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește și procesele devin mai eficiente. Însă aceasta reprezintă doar o parte a imaginii de ansamblu. Inteligență artificială și energie mai eficiente și mai accesibile înseamnă o utilizare mai intensă a inteligenței artificiale, ceea ce face ca amprenta totală să fie mult mai mare decât economiile pe care le obținem prin câștigurile de eficiență”.
Prin urmare, eficiența sporită a AI duce la o adoptare și o utilizare pe scară largă, ceea ce, în cele din urmă, crește consumul total de resurse, anulând beneficiile de eficiență individuală.
Studiul subliniază necesitatea unei evaluări holistice a impactului inteligenței artificiale, luând în considerare toți factorii de mediu implicați, nu doar emisiile de carbon. Consumul masiv de apă și energie, precum și utilizarea terenurilor, reprezintă provocări majore care necesită atenție urgentă din partea dezvoltatorilor, operatorilor din industrie și a factorilor de decizie politică. Până în 2030, centrele de date pentru AI vor consuma cantitatea de apă necesară pentru 1,3 miliarde de oameni.
Sursa: HotNews
