Tehnologia modernă schimbă modul în care conservatorii analizează populațiile de specii protejate, iar cazul plajei Newburgh din Aberdeenshire, Scoția, devine un exemplu de succes în utilizarea inteligenței artificiale pentru monitorizarea faunei marine. În ultimii ani, metodele tradiționale de numărare și observare a animalelor sălbatice au fost intens criticate pentru timpul îndelungat, riscul de eroare și impactul asupra habitatului. În schimb, tehnologia digitală și algoritmii de învățare automată promit să revoluționeze aceste practici, oferind date mai precise într-un timp mult mai scurt.
Monitorizarea focilor cenușii cu drone și AI: o alternativă inovatoare
Studiul recent realizat pe plaja Newburgh scoate în evidență o abordare inovatoare, combinând utilizarea dronelor echipate cu algoritmi de inteligență artificială pentru a număra și monitoriza populațiile de foci cenușii. În locul observațiilor manuale, laboratoarele de cercetare au apelat la drone pentru a realiza imagini aeriene cu o trecere rapidă și precisă deasupra coloniei de animale. În acest mod, biologii pot obține o estimare clară a numărului de animale în timp real, reducând semnificativ efortul fizic și riscul de a deranja habitatul natural.
Claire Stainfield, biolog marin și doctorand, coordonează această inițiativă, explicând că, „imaginile capturate cu drona sunt apoi analizate automat cu ajutorul unor algoritmi de inteligență artificială, care identifică și numără focile cenușii din fiecare cadru”. Această metodă nu doar că accelerează procesul de colectare a datelor, dar și asigură o acuratețe mult mai mare în comparație cu numărătoarele umane. În plus, posibilitatea de a supraveghea zone extinse în timpul unor sesiuni scurte face ca munca cercetătorilor să fie mai eficientă și mai sigură.
Implicații pentru conservare și gestionare durabilă
Utilizarea inteligenței artificiale în monitorizarea faunei sălbatice deschide noi perspective în conservare, mai ales pentru speciile vulnerabile sau considerate pe cale de dispariție. Focile cenușii, protejate prin legislație în mai multe regiuni, sunt sensibile la perturbările umane și la schimbările climatice, ceea ce face esențială monitorizarea continuă a populației lor. Această tehnologie permite nu doar estimarea numărului de indivizi, ci și urmărirea evoluției acestora în timp, identificarea fluctuațiilor și posibilelor motive ale acestora.
Mai mult, urmărirea datelor obținute prin dronă și AI contribuie direct la elaborarea unor măsuri eficiente de protecție, sănătate a habitatului și management al ecosistemelor. În plus, această metodă permite și detectarea eventualelor probleme precum prezența unor prădători sau perturbări umane, oferind administrațiilor locale și organismele de protecție o imagine completă asupra stării comunității de foci.
Viitorul monitorizării ecologice în era digitală
Această inițiativă din Scoția reflectă o tendință globală de a integra tehnologii digitale în practici de conservare, o direcție tot mai urgent necesară în contextul crizei biodiversității. Pe măsură ce tehnologia devine mai accesibilă și algoritmii de învățare automată mai avansați, se anticipă o creștere a numărului de proiecte similare în întreaga lume.
Pentru cercetători și organizatori, avantajele sunt evidente: economisirea timpului și a resurselor, precizie sporită și posibilitatea de a acoperi zone inaccesibile anterior, fără a perturba habitatul natural. În același timp, această metodă face parte dintr-un efort mai amplu de a comunica eficient despre starea ecosistemelor și despre necesitatea protejării lor în fața schimbărilor rapide impuse de activitățile umane.
Progresele tehnologice, cum ar fi utilizarea dronelor și AI-ului, nu vor înlocui complet cercetarea tradițională, dar reprezintă un instrument valoros pentru a asigura o monitorizare mai precisă și mai sustenabilă. În viitor, combinația dintre metodele clasice și cele digitale va fi esențială pentru menținerea sănătății biodiversității și pentru adoptarea unor politici de conservare adaptate realităților secolului XXI.
