Conform Descopera: Autonomie prin plictiseală: Studiul Universității din Colorado
Copiii crescuți fără acces constant la telefoane și alte forme de divertisment structurat ar putea dezvolta o autonomie sporită, esențială pentru succesul la maturitate. Un studiu recent al Universității din Colorado (SUA) sugerează că timpul petrecut în activități neorganizate și chiar plictiseala au un rol crucial în formarea funcțiilor executive autodirijate.
Psihologii coordonați de YUKO MUNAKATA au monitorizat copii cu vârste între 6 și 7 ani, comparând perioadele de activitate ghidată de adulți cu cele de joc liber și explorare. Rezultatele indică o legătură directă între timpul nestructurat și o funcție executivă autodirijată mai bine dezvoltată. Această abilitate se referă la capacitatea individului de a-și stabili propriile obiective, fără îndrumare externă constantă.
Rolul timpului liber în dezvoltarea cognitivă
Cercetătorii subliniază că activitățile impuse de adulți nu pot stimula acest tip de autonomie. Ea se dezvoltă predominant în momentele în care copilul este lăsat să se descurce singur, fără supraveghere directă. Funcția executivă din copilărie este, la rândul ei, un predictor important al performanței academice și al stării generale de bine la vârsta adultă.
Un experiment realizat anterior de cercetătoarea SANDI MANN a demonstrat că adulții care au fost supuși unei sarcini plictisitoare au manifestat, ulterior, o creativitate sporită. Concluzia a fost că plictiseala obligă mintea să-și genereze singură stimuli și conținut. Copiii care nu au acces ușor la ecrane experimentează frecvent această stare, care îi poate determina să inventeze jocuri sau să creeze lumi imaginare, stimulând astfel imaginația.
Legătura dintre utilizarea ecranelor și reglarea emoțională
Studiile sugerează și o altă latură problematică a utilizării excesive a dispozitivelor mobile. Cercetările conduse de pediatrul JENNY RADESKY au evidențiat o corelație îngrijorătoare între utilizarea frecventă a telefoanelor pentru a calma copiii mici și o reglare emoțională mai slabă la aceștia. Specialiștii explică faptul că liniștirea obținută prin apelarea la o resursă externă (telefonul) nu se traduce automat într-o abilitate internă de auto-reglare emoțională.
Experții atrag atenția că aceste constatări nu pledează pentru neglijarea copiilor, ci mai degrabă pentru găsirea unui echilibru sănătos. Introducerea intenționată a unor perioade de timp liber, fără activități programate, ar putea oferi beneficiile dezvoltării autonomiei, fără a expune copiii riscurilor asociate cu absența completă a supravegherii parentale.
Sursa: Descopera
