Victor Petrov, politician moldovean de origine bulgară cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă, a intentat proces împotriva Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, după ce în martie 2025 a fost refuzat să intre în România. Decizia Forțelor de frontieră a atras reacții și întrebări legate de motivele din spatele acestei restricții, dar oficialii români au invocat un motiv oficial legat de lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Potrivit declarațiilor oficiale, lui Victor Petrov i s-a interzis intrarea în România pentru că figura pe o listă europeană de persoane sancționate, acuzație pe care politicianul moldovean contestă vehement, considerând-o nedreaptă și politizată.
### Motivul oficial: sancțiuni europene
Conform informațiilor oferite de autoritățile române, refuzul a fost motivat de prezența lui Victor Petrov pe o listă neclară pentru public, dar oficial recunoscută la nivel european, care include persoane implicate în activități ce contravin regulilor stabilite de Uniunea Europeană. În comunicările oficiale, această măsură se înscrie în continuarea politicilor de securitate și sancțiuni instituite pentru a preveni influențele externe și nerespectarea drepturilor fundamentale, dar și pentru a contracara propagarea mesajelor pro-ruse perceptionate ca susceptibile de a submina stabilitatea europeană.
Este important de menționat că această situație incită la dezbateri nu doar despre partea tehnică a aplicației acestor restricții, ci și despre modul în care sunt gestionate problemele legate de libertatea de circulație a cetățenilor, mai ales a celor implicați în scena politică sau în mișcări cu orientare pro-rusă, în contextul tensionat al relațiilor din zonă.
### Reacția și demersul juridic al lui Victor Petrov
În urma refuzului, Victor Petrov a decis să acționeze în instanță Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. Într-o declarație recentă, acesta a afirmat: „Consider decizia ilegală și nedreaptă, motiv pentru care am intentat proces pentru a-mi exercita dreptul de a circula în Uniunea Europeană și în special în România, țară pe care o consider parte vitală a orientării mele politice și personale.”
Petrov, cunoscut pentru sprijinul activ pentru unele politici proruse și pentru opiniile sale despre integrarea Moldovei în spațiul eurasiatic, este unul dintre liderii pro-rus din Republica Moldova, având contacte și relații în mai multe cercuri politice din regiune. Refuzul de a-i permite intrarea în România, declară el, pare a fi mai mult o măsură politică și mai puțin una justificată din punct de vedere legal.
Avocatul său a anunțat că va merge până în pânzele albe pentru a demonstra lipsa de temei a deciziei și pentru a obține o hotărâre judecătorească care să stabilească clar dacă măsura de refuz de intrare este legală sau nu. În același timp, cazul a atras atenția și a stârnit discuții cu privire la impactul sancțiunilor europene asupra libertății cetățenilor și a celor care activează în spațiul politic, mai ales în contexte de escaladare geopolitică.
### Contextul geopolitic și implicarea Moldovei
Interesant este faptul că incidentul lui Victor Petrov intervine într-un context geopolitic extrem de tensionat, în care România, ca membru NATO și UE, își întărește măsurile de securitate și controlează strict accesul cetățenilor care sunt asociați, în mod direct sau indirect, cu influențe ruse sau cu activități care pot afecta stabilitatea regională.
Moldova, țară cu o istorie complicată și divizată între orientarea pro-europeană și influențele ruse, are numeroși politicieni și activiști care împărtășesc astfel de viziuni și care, ca Victor Petrov, pot deveni subiecte ale scrutinului diplomatic și al politicii de securitate. În același timp, decizia autorităților române a ridicat semne de întrebare cu privire la echilibrul între securitate și respectul pentru drepturile cetățenilor, într-un climat internațional tot mai volatil.
De la evitarea unor conflicte diplomatice până la justificarea în plan legal, situația lui Victor Petrov continuă să fie una de urmărit, mai ales cu privire la modul în care autoritățile vor gestiona astfel de cazuri în următoarele luni. În mijlocul acestei controverse, răspunsul instanței și perspectiva de relaxare sau intensificare a măsurilor va influența nu doar cazul particular, ci și precepția asupra politicilor de control și sancțiuni aplicate cetățenilor din spațiul extins al Uniunii Europene.
