România se pregătește să facă un pas important pe scena internațională, dar succesul acestei reușite depinde de un element adesea neglijat: educația financiară a cetățenilor săi. Aderarea la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), programată pentru 2026, reprezintă un moment crucial, fiind considerată de mulți un reper major, similar intrării în Uniunea Europeană şi NATO. Cu toate acestea, întrebarea fundamentală rămâne: ce se schimbă concret pentru românul de rând dacă nu înțelege conceptele financiare de bază?
Analfabetismul financiar, o problemă persistentă
Studiile arată un deficit alarmant în ceea ce privește alfabetizarea financiară a românilor. Un raport din 2022 al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române indică faptul că doar 8% din populație este considerată alfabetizată financiar – cel mai scăzut nivel din Europa. Sondaje mai recente, precum Eurobarometrul 525/2023, relevă că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, iar doar 13% dețin competențe avansate. Comparativ, Olanda, Finlanda sau Estonia au procente mult mai mari. Mulți cetățeni nu pot calcula o rată a dobânzii, nu înțeleg diferența dintre valoarea nominală şi cea reală şi nu sunt familiarizați cu principiul diversificării riscurilor.
Nivelul scăzut de educație financiară este reflectat şi de cifrele privind accesul la servicii bancare. Aproximativ o treime dintre români nu au nici măcar un cont bancar. În același timp, România alocă educației un procent mai mic din PIB decât media OCDE, iar numărul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici angajați, nici în formare (NEETs) este mai mare decât media organizației. Rezultatele slabe la testele PISA şi lipsa participării la evaluarea literației financiare subliniază o problemă sistemică.
Eforturi legislative, rezultate limitate
Deși există un cadru legislativ care prevede introducerea educației financiare în școli, rezultatele practice sunt modeste. Începând cu anul școlar 2021/2022, educația financiară a devenit obligatorie pentru elevii de 14-15 ani. Strategia Națională de Educație Financiară a fost elaborată în 2023, cu o evaluare a rezultatelor prevăzută pentru 2026. Cu toate acestea, realitatea din sălile de clasă este diferită de cea ideală. Doar o mică parte dintre elevi beneficiază efectiv de orele de educație financiară, conform cercetărilor.
Această discrepanță evidențiază o problemă structurală: simpla adoptare a unor standarde nu garantează automat capacitatea de a le aplica. România poate adopta legi şi metodologii, dar nu poate importa comportamentul economic al populației. Acela se formează prin educație.
PNEFR, un pas concret spre schimbare
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii şi Prognoze Economico-Sociale, încearcă să creeze infrastructura necesară pentru o schimbare reală. Proiectul pilot, desfășurat în 15 unități școlare din București, implică sesiuni interactive susținute de profesori, specialiști bancari şi experți în diverse domenii. Conferința din 7 aprilie 2026 de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, cu participarea unor instituții cheie, a reprezentat un pas important.
Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va reprezenta un test crucial pentru capacitatea României de a susține o reformă educațională pe termen lung. Aceasta va necesita obiective clare, evaluare riguroasă şi finanțare predictibilă.
