Zeci de angajați și actori ai Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au ieșit luni în fața instituției, protestând vehement împotriva unui program-pilot propus de Ministerul Culturii, care, după activarea manifestației, a fost retrogradat din agenda oficială a ministrului.
### Protest masiv în fața Teatrului Național: actorii cer clarificări și respect pentru tradiție
Aproximativ 50 de membri ai departamentelor tehnic și de producție au ocupat pentru câteva ore pasarela din fața teatrului, scandând lozinci și solicitând explicații privind modul în care autoritățile culturale gestionează sistemul teatral național. Protestul a fost declanșat ca răspuns la anunțul referitor la implementarea unui program-pilot menit să „modernizeze” și să optimizeze activitatea spectacolelor, însă mulți dintre reprezentanții actorilor au considerat măsura ca fiind abruptă și nesocotitoare față de tradiție.
„Noi nu vrem să fim umbriți de decizii luate fără consultare sau fără a ține cont de specificul artistic al fiecăruia,” a declarat unul dintre actorii veterani ai teatrului, adăugând că această inițiativă riscă să submineze identitatea culturală a instituției. Alți protestatari au cerut respect pentru munca lor și o dezbatere transparentă cu reprezentanții comunității artistice înainte de orice schimbare majoră.
Reprezentanții teatrelor și ai sindicatelor din domeniu au criticat dur decizia ministerului, acuzând lipsa dialogului și o abordare unilaterală în luarea deciziilor care afectează un sector cultural cu o tradiție de peste o sută de ani.
### Reacția Ministerului Culturii: Pârghii de dialog și retragerea propunerii
Presiunea exercitată de angajați a dus, în cele din urmă, la o schimbare de poziție din partea Ministerului Culturii. În cursul zilei, ministrul Bogdan Gheorghiu a anunțat oficial că programul-pilot va fi suspendat, pentru moment, din cauza „dificultăților creatoare de tensiuni sociale și pentru a asigura o consultare mai amplă”.
„Decizia noastră a venit în urma discuțiilor și a solicitărilor venite din partea actorilor și a personalului tehnic al Teatrului Național. Vrem să asigurăm un proces de reformare care să nu afecteze imaginea și tradiția acestei instituții de referință,” a declarat ministrul, adăugând că va organiza consultări publice pentru a identifica cele mai bune soluții.
Respectând această decizie, angajații teatrelor au încheiat protestele, dar au îndemnat autoritățile să fie mai receptive la nevoile celor din domeniul cultural, mai ales în condițiile în care teatrul românesc traversează o perioadă dificilă, cu bugete restrânse și provocări legate de adaptarea la noile tehnologii.
### Contextul reformei și semnificația pentru teatrul românesc
Inițiativa de „modernizare” anunțată anterior a fost percepută de către mulți dintre cei afectați ca fiind o tentativă de a implementa schimbări manageriale fără a ține cont de specificul artistic și de valoarea istorico-culturala a instituției. În ultimii ani, Teatrul Național „I.L. Caragiale” a fost subiectul unor discuții intense privind autonomie, finanțare și condițiile de muncă.
Reacția actorilor a fost un semnal clar pentru autorități că orice reformă trebuie să fie construită în colaborare, nu impusă brutal, și că respectul pentru cei din domeniul cultural trebuie să fie primordiaal. Cu toate că protestele de această natură pot părea episodice, ele evidențiază o tensiune profundă între necesitatea modernizării și respectul pentru tradiție, o dilemă cu impact asupra întregii scene culturale românești.
În timp ce Ministerul Culturii susține că intenționează să finalizeze o consultare amplă, speculațiile continuă privind viitorul reformei în teatru și modul în care autoritățile vor reuși să echilibreze dorința de modernizare cu nevoile și așteptările artiștilor. Într-un sector atât de sensibil și încărcat de simboluri, orice decizie trebuie să țină cont nu doar de cifre, ci și de specificul profund artistic și identitar al teatrului românesc.
