Académiele Universale Române și Moldovenești reafirmă unitatea și importanța identitară a spațiului românesc
Instituțiile academice din România și Republica Moldova au emis recent o declarație comună în care își reafirmă angajamentul față de rolul fundamental pe care îl au în consolidarea identității naționale și în promovarea patrimoniului cultural comun. Documentul, semnat de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și de președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, marchează un moment de solidaritate în contextul în care dinamica geopolitică și evoluțiile sociale par să insiste asupra unei fragmentări artificiale a spațiului românesc.
Solidaritate academică pentru unitate și identitate
“Academiile de științe din ambele țări reafirmă că rolul lor este de a păstra, dezvolta și promova identitatea națională, într-un spațiu comun, legat prin limbă, cultură și istorie”. Declarația amintește cu thisund atât despre valorile care unesc românii de peste Prut, cât și despre responsabilitatea intelectualilor de a contracara tentativele de divizare sau de neglijare a rădăcinilor comune. „Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului” a fost văzută ca o dovadă a unei realități ce trebuie consolidată, nu fragilizată, și făcută să contribuie la înțelesul mai profund al identității naționale.
Aceasta vine într-un moment în care relațiile bilaterale sunt marcate atât de tensiuni geopolitice, cât și de încercarea de a păstra și dezvolta un dialog constant între cele două state. Potrivit declarației, solidaritatea academică devine, astfel, o punte de legătură esențială pentru menținerea și promovarea valorilor comune și pentru a contracara influențele disruptive din exterior.
Rolul educației și cercetării în întărirea unității
Reiterând rolul indispensabil al cercetării și al promovării culturii naționale, cele două academii pun accent pe necesitatea ca eforturile științifice și educaționale să fie dirijate spre clarificarea și amplificarea identitară. Acad. Ioan-Aurel Pop subliniază că, „într-un moment în care forțele externe caută să fragilizeze sentimentul de apartenență, academia trebuie să rămână un far de stabilitate și de promovare a valorilor fundamentale ale românismului”, punând accent pe responsabilitatea pe care o au echipele de cercetare și cadrele didactice în educație.
În același timp, declarația evocă necesitatea încurajării proiectelor comune de cercetare, schimburilor academice și inițiativelor culturale care să păstreze și să transmită generațiilor viitoare valorile și specificul național. „Nu este doar o chestiune de cultură, ci o chestiune vitală pentru păstrarea identitară a românilor de pretutindeni”, se arată în document.
Contextul actual și perspectivele de viitor
Într-o Europă în continuă schimbare, unde identitatea și suveranitatea națională sunt adesea puse sub semnul întrebării, declarația celor două academii reprezintă un semnal clar de solidaritate și un avertisment cu privire la necesitatea de a păstra anumite repere culturale și istorice. La nivelul discursului oficial, această poziție este percepută ca un apel la unitate și responsabilitate, în contextul globalizării și al provocărilor geopolitice.
Ultimii ani au adus în centrul atenției ideea că frontierele fizice devin din ce în ce mai fluide, iar în acest climat, revitalizarea legăturilor culturale și științifice capătă o relevanță tot mai mare. În același timp, eforturile academicilor de a reafirma legăturile și identitatea comună pot contribui la o mai bună înțelegere reciprocă și la întărirea alianțelor culturale și istorice.
Cu toate aceste însemnări, se pare că în ciuda incertitudinilor mediului geopolitic, ideea de unitate culturală și identitară rămâne un pilon fundamental pentru viitorul spațiului românesc, iar rolul academicilor devine mai important ca oricând în consolidarea și promovarea acestei valori esențiale.
