Reacție oficială a Academiei Române după acuzațiile senatorului USR privind modificarea statutului instituției
Controversa avut loc în spațiul public după apariția unui proiect de lege aflat în circuitul senatorial, care, potrivit unor afirmații recente, ar pune în pericol patrimoniul și autonomia Academiei Române. În lumina acestor acuzații, instituția a emis joi un comunicat oficial pentru a clarifica poziția și a răspunde acuzațiilor aduse.
Senator USR susține riscul de pierdere a patrimoniului academic
Ștefan Pălărie, senator USR și membru al Comisiei pentru Cultură, a lansat public atenționări privind proiectul legislativ aflat în dezbatere la Senat, afirmând că acesta ar putea „scoate patrimoniul instituției de sub rigorile Codului Administrativ”. Potrivit declarațiilor sale, modificările propuse ar putea avea consecințe grave, inclusiv depersonalizarea și vulnerabilizarea patrimoniului cultural, istoric și științific al Academiei Române.
Aceste acuzații au fost preluate rapid în mediul politic și mass-media, generând un val de critici din partea unor membri ai societății civile și experți în domeniu. În context, temerile sunt legate de posibile restricții asupra modului de administrare a patrimoniului, precum și de reducerea controlului statului asupra acestei instituții cu rol fundamental în viața culturală națională.
Reacția oficială a Academiei Române: „Instituția își păstrează autonomia”
În comunicatul de joi, reprezentanții Academiei Române au respins acuzațiile și au subliniat că proiectul de lege nu urmărește sub nicio formă să afecteze patrimoniul sau autonomia instituției. Mai mult, aceștia au afirmat că legea are ca scop „modernizarea și clarificarea cadrului legal de funcționare a Academiei, pentru a asigura o mai bună coordonare administrativă și financiară”.
„Academia Română își reafirmă statutul de instituție autonomă, dedicată promovării culturii, științei și educației în țara noastră. Propunerile legislative aflate în dezbatere nu vizează în niciun fel patrimoniul sau patrimoniul acestei instituții, ci sunt menite să-i ofere un cadru de funcționare mai transparent și mai eficient”, se precizează în comunicat.
De asemenea, reprezentanții Academiei au menționat că orice modificare legislativă trebuie să respecte prevederile constituționale și să asigure păstrarea patrimoniului național, precum și autonomia de decizie a specialiștilor și membrilor săi.
Contextul legii și provocările pentru instituția de prestigiu
Proiectul legislativ, deși nu a fost detaliat pe larg publicului, a introdus în circuitul parlamentar mai multe propuneri destinată să reformeze modul de administrare al Academiei. În ultimii ani, această instituție a fost deseori subiectul dezbaterilor privind autonomia sa și modul în care își gestionează patrimoniul și patrimoniul cultural național.
Legislația actuală prevede ca patrimoniul cultural național să fie protejat de lege, iar Academia are rolul de a conduce și gestiona aceste resurse. Însă, în contextul noilor propuneri, unii sceptici se tem că anumite norme ar putea reduce controlul instituției asupra patrimoniului său, sau chiar l-ar putea face vulnerabilă în fața unor intervenții externe.
Reprezentanții USR și ai altor partide de opoziție au încercat să atragă atenția asupra acestor posibile riscuri, însă dezbaterea legislativă continuă în Senat, fără o decizie definitivă. În același timp, specialiștii în drept și cultură se află în așteptarea unor clarificări suplimentare din partea inițiatorilor proiectului.
Perspective și ultimele dezvăluiri
În cursul zilei de joi, în ciuda reacției ferme a Academiei Române, discuțiile în jurul legislației rămân aprinse, fiind evidențiate diferențe de opinie între actorii implicați. O parte dintre observatori consideră că legea trebuie îmbunătățită pentru a combate eventuale ambiguități, în timp ce alții avertizează că orice modificare trebuie făcută cu grijă, pentru a evita compromisuri asupra patrimoniului și autonomiei instituțiilor culturale.
Deși nu există încă o decizie finală, cert este că principali responsabili politici și instituționali urmăresc atent evoluția proiectului, conștienți fiind de sensibilitatea subiectului și de importanța pe care o are patrimoniul cultural pentru identitatea națională.
Între timp, Academia Română continuă să-și apere poziția, reafirmându-și angajamentul de a proteja patrimoniul și autonomia în cadrul cadrului legal existent, în speranța că noile propuneri vor fi modificate astfel încât să răspundă atât obiectivelor reformei, cât și protecției valorilor naționale.
