Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei a fost adoptată de Camera Deputaţilor în data de 17 decembrie, confirmându‑se în forma finală după respingerea obiecţiilor preşedintelui și pregătind promulgarea.
Ce prevede forma finală a legii pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Legislaţia introduce pedepse mai severe pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, considerând aceste fapte infracţiuni grave.
- închisoare de la 3 la 10 ani și interdicarea unor drepturi pentru organizarea sau susținerea grupurilor extremiste;
- închisoare de la 1 la 5 ani și interdicerea unor drepturi pentru distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, cu majorare de 50 % dacă sunt folosite mijloace informatice;
- închisoare de la 6 luni la 3 ani și interdicarea unor drepturi pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului în România.
Pedepse pentru propagarea ideilor extremiste
Legislaţia penalizează promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau conducerea organizaţiilor fasciste, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interdicerea unor drepturi. În aceeaşi categorie se încadrează și difuzarea de idei sau concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Interdicții privind numele și spaţiile publice
Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei interzice atribuirile de nume ale persoanelor responsabile pentru crime de genocid, crime de război sau conduse ale grupărilor extremiste străzilor, bulevardelor, parcărilor și altor spații publice. De asemenea, se interzice utilizarea acestor nume în denumirile de organizaţii cu sau fără personalitate juridică.
Contestaţiile preşedintelui şi procesul la Curtea Constituţională
Preşedintele Nicolae Dan a sesizat legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei la CCR de două ori – prima dată în iunie, prin partidul AUR, S.O.S. România şi POT, şi a doua oară în iulie, prin propria sa sesizare. Ambele cereri au fost respinse, argumentele fiind considerate neîntemeiate din punct de vedere constituţional.
Obiecţiile şi respingerile preşedintelui
În decembrie, preşedintele a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare, invocând riscul de „amplificare a tensiunilor” şi lipsa de claritate în definirea unor infracţiuni. Senatul a respins aceste obiecţii, iar Camera Deputaţilor a adoptat din nou proiectul în forma iniţială.
Paşii următori şi termenele de promulgare
După adoptarea de către Camera Deputaţilor, legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei trebuie promulgată în termen de maximum 10 zile, conform Constituţiei. Odată promulgată, va intra în vigorie şi va completa cadrul juridic pentru sancţionarea actelor de antisemitism şi xenofobie.
Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei reprezintă un pas important în consolidarea protecţiei drepturilor civile în România; rămâne esenţială monitorizarea implementării sale și informarea continuă a publicului asupra noilor reglementări.
