Costurile din sectorul construcțiilor din România vor fi supuse unui proces treptat de creștere începând cu 1 ianuarie 2026, odată cu implementarea noii taxe pe carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene. Această măsură reprezintă o schimbare semnificativă în politica fiscală a Uniunii, având ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și încurajarea utilizării materialelor mai prietenoase cu mediul. Cu toate acestea, specialiștii din industrie avertizează că impactul nu va fi unul de tip „șoc”, ci se va resimți gradual, în timp, fiind anticipat ca o ajustare naturală în lanțul de aprovizionare.
Majorarea costurilor, în asfalt și beton: principalele efecte anticipate
La nivelul construcției de infrastructură rutieră, efectele acestei politici ar putea fi resimțite în prețul asfaltului, betonului și celorlalte materiale de construcție importate. Analizele recente indică faptul că, deși prețurile vor crește, această creștere va fi moderată, datorită faptului că, în prezent, costurile pentru aceste materii prime reprezintă o proporție semnificativă, dar nu majoritară, din costul total al proiectelor. Astfel, în primele faze, creșterea se va manifesta mai mult prin ajustări în termeni de timp și planificare, decât prin majorări bruște ale bugetelor.
“Impactul asupra costurilor nu va fi unul de tip ‘șoc’, ci se va manifesta gradual, în timp, fiind anticipat ca o ajustare naturală în lanțul de aprovizionare”, spun experții în construcții. Aceasta înseamnă că firmele de construcții și autoritățile publice vor avea posibilitatea să-și reanalizeze strategiile de achiziție și să caute soluții alternative, cum ar fi utilizarea unor materiale provenite din surse locale sau din alte piețe, mai puțin afectate de taxa pe carbon.
Contextul european și impactul asupra pieței locale
Decizia Uniunii Europene de a introduce această taxă pe carbon face parte dintr-un plan amplu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. În 2021, Bruxelles-ul a anunțat că măsura va intra în vigoare începând cu 2026, vizând în special importurile de materiale precum oțel, aluminiu, ciment și alte articole cu un impact semnificativ asupra emisiilor de carbon.
Pentru România, această măsură vine într-un moment în care sectorul construcțiilor se recuperează din criza generată de pandemie, iar proiectele de infrastructură și construcții rezidențiale sunt în plină expansiune. Creșterile de costuri, chiar și dacă sunt moderate, pot influence deciziile de dezvoltare, precum și ritmul de derulare al proiectelor.
Reacția industriei și perspectivele viitoare
Reprezentanții industriei construcțiilor și ai comerțului cu materii prime avertizează asupra importanței adaptării la noile condiții de piață. „Este esențial ca firmele să-și planifice în avans ajustările de costuri și să caute soluții inovatoare pentru a menține competitivitatea”, afirmă asociațiile profesionale.
De asemenea, autoritățile române au început să monitorizeze evoluția prețurilor și să pregătească eventuale măsuri de sprijin pentru companiile afectate, în special pentru cele din sectorul construcțiilor, unde fluctuațiile de preț pot pune în pericol ritmul de execuție al proiectelor majore.
Înurbarea costurilor din construcții nu va afecta numai bugetele publice, ci și tarifele pentru lucrările private, ceea ce poate avea un impact asupra întregii economii. Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că, pe termen lung, această măsură va stimula adoptarea tehnologiilor și materialelor mai ecologice, contribuind la un sector de construcții mai sustenabil și mai pregătit pentru provocările unei economii verzi.
Pe măsură ce data de implementare se apropie, toate părțile implicate devin tot mai vigilente, urmăririle fiind îndreptate spre modul în care piața se va adapta și vor fi gestionate eventualele creșteri de costuri. În aceste condiții, sectorul construcțiilor din România pășește într-o etapă de schimbare, cu un accent clar pe sustenabilitate și responsabilitate economică.
