Anul 2025 marchează o cotitură surprinzătoare în comportamentul românilor față de media, după o perioadă marcată de tensiuni politice, flux informațional intens și o activitate digitală din ce în ce mai mare. După ani în care digitalul a dominat scena, cercetările recente indică o revenire subtilă, dar semnificativă, către sursele tradiționale de informare și o abordare mai atentă a consumului media, caracterizată prin prudență și selectivitate.
Reînnoirea încrederii în media tradițională
Deși toți au fost martorii proliferării platformelor digitale, în ultimul an, se observă o redobândire a încrederii în televiziune, radio și presa tipărită. Încrederea în știrile televizate a crescut, chiar dacă numărul celor care se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare este în scădere. În această perioadă, publicul pare să opteze pentru o relație mai matură cu sursele de știri: credibilitatea și calitatea conținutului contează mai mult ca niciodată, însă comoditatea digitală încă joacă un rol important. Totodată, un fenomen vizibil este scăderea activităților de multitasking, precum navigarea pe telefon sau comentariile în timpul vizionării, deportează televiziunea din postura de simplu fundal, reafirmând rolul ei ca principal canal de informare.
Segmentele de vârstă mai înaintate, peste 35 de ani, mențin preferința pentru media clasică, precum TV-ul și radioul, în timp ce cei mai tineri, între 18 și 44 de ani, rămân mai aproape de platformele de video-on-demand și podcasturi. Această tendință indică o maturizare a modului în care diferite generații consumă știri, integrând în același timp elemente tradiționale și moderne, în funcție de stilul de viață și de preferințe.
Declinul activităților digitale și schimbările în comportamentul online
Pe de altă parte, utilizarea platformelor digitale a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu anii anteriori. Rețelele sociale, ascultarea muzicii online și cititul de știri pe platforme digitale sunt aproape de o stare de stabilizare sau declin. În plus, utilizatorii își concentrează acum eforturile online pe activități considerabil mai utile, precum căutarea de informații non-știri sau plățile digitale, ceea ce indică o abordare mai pragmatică. Rețelele sociale, care odinioară păreau a fi alternative sau chiar înlocuitori ai media tradiționale, își pierd treptat această funcție, cu TikTok și Instagram înregistrând cele mai mari reculuri. Facebook, deși în piedică, își păstrează o prezență stabilă, fiind aproape de 40% din utilizatorii urbani de internet.
În mediul digital, interesul pentru socializarea virtuală și shopping-ul online s-a menținut, dar alte motive, precum informarea și divertismentul, pierd relevanță. Concluzia este clară: utilizatorii devin mai selectivi și mai practici, navigând online mai cu discernământ și mai conștient de riscurile dezinformării.
Noile frontiere ale influenței și tehnologiei
Legat de influența creatorilor de conținut, această relație devine tot mai pasivă. În timp ce peste jumătate dintre utilizatori urmăresc influenceri, interacțiunea directă, precum comentariile sau achizițiile recomandate, scad. Campaniile de promovare, deși în continuare eficiente în anumite domenii, precum muzică, gastronomie și fashion, nu mai au același impact memorabil ca înainte.
Un aspect tot mai prezent îl reprezintă interesul pentru noile tehnologii, cum ar fi metaversul și inteligența artificială. Aproximativ șase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% manifestă interes pentru experiențe virtuale. Cu toate acestea, interesul efectiv rămâne redus pentru aceste tehnologii, cu excepția magazinelor virtuale. Socializarea și shopping-ul online în spații virtuale, precum concertele și evenimentele în metavers, sunt în creștere, dar percepția asupra acestor intruziuni în virtualitate încă mai tinde spre a fi o posibilitate pentru viitor, mai degrabă decât o necesitate imediată.
Nu în ultimul rând, utilizarea inteligenței artificiale evoluează rapid: 56% dintre români declară că folosesc aceste instrumente, afirmând o maturizare a percepției față de acestea. În timp ce chatbots sau generarea de imagini devin tot mai frecvent utilizate, aproape jumătate dintre utilizatori se arată sceptici în privința veridicității conținutului creat de AI.
Perspectivă pentru viitor
Anul 2025 marchează o adaptare naturală a publicului, care nu mai caută doar volum de conținut, ci și încredere, siguranță și sens în ceea ce consumă. Într-o eră a suprastimulării informaționale, românii din mediul urban par să fi ajuns la o maturitate digitală, retrăgându-se din entuziasmul necritic și orientându-se spre o relație mai echilibrată cu tehnologia. Se conturează tot mai clar o tendință de consolidare a unui consum media mai responsabil, în care claritatea, credibilitatea și siguranța devin prioritare, pregătind terenul pentru o evoluție a peisajului media, mai controlată, mai practică și mai conștientă.
