Judecătorii Curţii Constituţionale se întrunesc duminică, ora 13:00, pentru a decide constituţionalitatea legii pensiilor magistraţilor propusă de guvernul Bolojan. Decizia se referă la creşterea vârstei de pensionare şi reducerea cuantului pensiei de serviciu.
Context juridic şi precedentele deciziei CCR
În dreptul curent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională împotriva proiectului de lege adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament. Decizia anterioară a CCR, din octombrie, a respins prima variantă pe motiv de formă, invocând lipsa avizului consultativ al CSM.
Distribuţia voturilor în şedinţa anterioară
Votul a fost strâns, 5‑4, în favoarea admiterii sesizării privind pensiile magistraţilor.
– Cei cinci judecători care au susţinut neconstituţionalitatea: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu, Marian Busuioc.
– Cei patru judecători care au votat împotriva sesizării: Simina Tănăsescu, Laura‑Iuliana Scântei, Csaba Asztalos, Dacian Cosmin Dragoș.
Profilul celor nouă judecători ai CCR
- Simina Tănăsescu – preşedinta CCR, numită în 2019 de președintele Klaus Iohannis.
- Gheorghe Stan – fost procuror‑șef al SIIJ, membru al CCR din 2019, propus de PSD.
- Cristian Deliorga – judecător CCR din 2019, numit de Senat la propunerea PSD.
- Laura‑Iulia Scântei – judecătoare CCR din 2022, propusă de PNL.
- Bogdan Licu – judecător CCR din 2022, numit de PSD.
- Mihaela Ciochină – judecătoare CCR din 2022, numită de preşedintele Iohannis.
- Marian Busuioc – judecător CCR din iulie 2025, propus de PSD.
- Csaba Asztalos – membru al CNCD până în 2025, numit la CCR cu susţinerea UDMR.
- Dacian Cosmin Dragoș – profesor universitar, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan.
Conţinutul proiectului de lege privind pensiile magistraţilor
Proiectul de lege are patru elemente principale:
– Pensia egală cu 70 % din ultimul salariu net.
– Perioadă de tranziție extinsă la 15 ani (în loc de 10).
– Creşterea anuală a vârstei de pensionare până la 65 de ani în 2042.
– Pensia de serviciu plafonată la 55 % din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, nu depăşind 70 % din ultima indemnizație netă.
În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor este 80 % din ultimul salariu brut.
Argumentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ICCJ susţine că legea pensiilor magistraţilor „încalcă brutal independenţa justiţiei”. Instanţa acuză: discriminare faţă de alte categorii de pensionari, încălcarea standardelor UE şi CEDO, și utilizarea unor termeni neclari care generează incertitudine juridică.
Avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii
CSM a emis, pe 27 noiembrie, un aviz negativ consultativ privind legea pensiilor magistraţilor. Președinta CSM, Elena Costache, a calificat situaţia „un asediu politic asupra magistraţilor”, subliniind impactul negativ asupra independenței judiciare.
Aşteptări şi implicaţii pentru sistemul de justiție
Decizia de duminică a Curţii Constituţionale va clarifica dacă legea pensiilor magistraţilor poate rămâne în vigoare. Un verdict de neconstituționalitate ar putea obliga guvernul să revizuiască procedura de adoptare și conținutul reformei pensiilor.
În concluzie, evoluţia pe care o urmărește publicul şi profesioniştii din justiție depinde de hotărârea Curţii Constituţionale privind legea pensiilor magistraţilor. Pentru informaţii actualizate, rămâneţi conectaţi la sursele oficiale.
