Mgnrega, programul de garantare a locurilor de muncă în mediul rural din India, a fost recent supus unei reforme legislative care i-a schimbat denumirea și i-a modificat condițiile de finanțare. Guvernul lui Narendra Modi a adoptat legea “G Ram G” (Viksit Bharat Gram G), menită să consolideze cadrul de lucru, dar schimbările au ridicat întrebări privind sustenabilitatea schemei.
Reformele legislative ale programului Mgnrega
Legea G Ram G crește plafonul anual de muncă garantată de la 100 la 125 de zile pe gospodărie rurală, menținând dreptul la indemnizație de șomaj dacă locurile nu sunt oferite în termen de 15 zile.
Alte modificări esențiale includ:
- Finanțare: raportul contribuției federale față de cea a statelor trece de la 90:10 la 60:40.
- Control centralizat: guvernul federal decide notificarea programului și alocarea bugetară statală.
- Renunțarea la numele Mahatma Gandhi: denumirea Mgnrega dispare complet din titlul legii.
Impactul financiar asupra statelor și guvernului federal
Statelor le revine acum responsabilitatea legală de a asigura locuri de muncă sau de a plăti indemnizațiile, în timp ce bugetul federal pentru anul financiar curent este de 9,5 miliarde de dolari.
Puncte cheie:
- Cheltuielile statale pot depăși 40 % din costul total al proiectelor.
- Capacitatea administrativă a fiecărui stat influențează direct numărul de zile de muncă efectiv alocate beneficiarilor.
Beneficiarii și echitatea de gen în Mgnrega
Programul Mgnrega rămâne un pilon al traiului rural, cu peste jumătate din cele aproximativ 126 de milioane de lucrători fiind femei și circa 40 % provenind din caste și triburi programate, grupuri tradițional defavorizate.
Studiile recente arată că:
- Doar 7 % din gospodăriile rurale au primit cele 100 de zile de muncă în 2023‑24, conform raportului LibTech India.
- Creșterea plafonului la 125 de zile nu pare să corecteze această inferioară acoperire.
Critici și perspective ale experților asupra reformei Mgnrega
Economiști și cercetători, printre care Jean Dreze, avertizează că majorarea zilelor garantate este un „red herring”, iar transferul costurilor către state ar putea slăbi dreptul legal la muncă.
Argumente principale ale criticilor:
- Finanțare limitată: reducerea cotelor federale ar putea diminua accesul la fonduri în statele cu capacitate administrativă scăzută.
- Discrepanțe geografice: alocările actuale favorizează state mai dezvoltate (ex. Tamil Nadu) în detrimentul celor cu sărăcie ridicată.
- Efecte pe termen lung: programul Mgnrega nu rezolvă problema structurală a insuficienței locurilor de muncă neagricole în mediul rural.
Concluzie
Mgnrega continuă să fie un mecanism esențial de protecție socială pentru sute de milioane de indieni, însă reforma G Ram G ridică incertitudini privind eficacitatea și echitatea distribuției fondurilor. Monitorizarea evoluției implementării și informarea continuă a publicului rămân cruciale pentru evaluarea reală a impactului acestei schimbări asupra sărăciei rurale și a incluziunii sociale.
