Inteligența artificială în educație a devenit o realitate cotidiană în școlile europene, profesorii utilizând instrumente precum ChatGPT pentru pregătirea lecțiilor, iar elevii apelând la aplicații AI pentru sprijin la teme. Un raport al European Schoolnet din decembrie 2025 arată că România rămâne singura stat membru fără un cadru oficial care să reglementeze utilizarea AI în școli.
Prioritatea AI în politicile educaționale europene
Majoritatea sistemelor europene consideră AI în școli o prioritate de politică publică. Din 23 de sisteme analizate, 13 le tratează ca prioritate majoră, iar alte 7 ca prioritate moderată.
- 20 de sisteme au strategie sau ghid oficial pentru utilizarea AI în activitatea didactică;
- 13 ţări includ AI ca element central în planurile naționale de învățământ;
- Doar o minoritate se află într-o fază incipientă de abordare a subiectului.
Aceste reglementări oferă profesorilor orientări clare privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
Exemple de cadre legislative în Europa
În Franţa, ministerul educației permite utilizarea AI generativă, cu reguli stricte privind protecția datelor și transparența. În Germania, landurile adoptă recomandări UNESCO care impun declararea explicită a utilizării AI în teme și proiecte, punând accent pe responsabilități și adaptarea metodelor de evaluare.
Formarea profesorilor, miza centrală a politicilor AI
Formarea cadrelor didactice reprezintă prioritatea principală în 22 din 23 de sisteme europene. Cursurile se concentrează pe competențe tehnice, etică, riscuri de bias algoritmic și protecția datelor personale.
- Program de formare inițială și continuă pentru toți profesorii;
- Module specifice despre impactul AI asupra evaluării elevilor;
- Strategii de prevenire a utilizării necorespunzătoare a AI.
În România, deși există declarații privind elaborarea unui cadru AI, până la sfârșitul anului 2025 nu a fost publicat niciun ghid oficial, lăsând profesorii într-un spațiu fără sprijin instituțional.
Situatia României: lipsa unui cadru oficial pentru AI în educație
România nu a participat la raportul European Schoolnet și nu dispune de documente oficiale de reglementare a AI în școli. Profesorii folosesc în continuare aceleași instrumente digitale ca omologii lor europeni, dar fără protecție juridică sau recomandări clare din partea autorităților. Această lipsă creează un contrast puternic între adoptarea tehnologică și absența unui cadru de reglementare AI.
În absența unui cadru oficial, utilizarea inteligenței artificiale în școlile românești rămâne neînsoțită de orientări instituționale, iar profesorii și elevii se confruntă cu incertitudini privind responsabilitatea și securitatea datelor.
Monitorizarea evoluțiilor și informarea continuă despre reglementările AI în educație reprezintă pași esențiali pentru a asigura un mediu de învățare sigur și bine guvernat.
