Economie rusă în declin: infestată de inflație, deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere, sectorul energetic se confruntă cu sancţiuni occidentale, iar creşterea preţurilor loveşte consumatorii. Anul 2025 aduce semne de încetinire a creşterii PIB‑ului, dar Kremlinul pare capabil să menţină conflictul din Ucraina fără presiuni economice decisive.
Taxe și prețuri în creștere
În iulie 2025 autorităţile au majorat din nou taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi impozitele pe profit. Scopul este să susţină cheltuielile militare, care acum reprezintă aproape 40 % din bugetul de stat. Încărcarea fiscală a generat:
– Creştere semnificativă a preţurilor la produse importate.
– O inflaţie preconizată de FMI la 7,6 % pe an, în scădere faţă de 9,5 % în 2024.
Inflație gestionabilă, dar fără proteste majore
Maria Snegovaya, specialist CSIS, susţine că inflaţia nu declanşează nemulţumire largă, datorită propagandei şi represiunii. Consumatorii ruşi, obişnuiţi cu valori ridicate, nu manifestă disconfort semnificativ. În acelaşi timp, raportul SIPRI arată o creştere de 38 % a cheltuielilor militare faţă de 2023.
Cheltuielile militare și „victorii” economice
Finanţarea războiului a produs noi beneficii pentru:
– Companiile de apărare şi producătorii de armament.
– Muncitorii din fabricile de textile, încălţăminte şi produse alimentare, ale căror salarii au înregistrat creşteri de trei‑păţi în perioada 2021‑2024.
Aceste câştiguri au atenuat sărăcia în unele regiuni rurale, unde soldaţii şi familiile lor primesc alocaţii record.
Impactul sancţiunilor occidentale asupra sectorului energetic
Sanţiunile impuse de SUA și Marea Britanie asupra Lukoil și Rosneft au:
– Forţat rerutarea exporturilor prin companii mai mici.
– Creştere a costurilor de operare pentru industria petrolieră rusă.
Specialiştii Atlantic Council avertizează că, combinată cu presiuni asupra India și China, această strategie ar putea altera calculele Kremlinului.
Rezervele din Fondul de Noroc și sustenabilitatea pe termen lung
Fondul Naţional de Bunăstare a pierdut 57 % din activele lichide de la începutul conflictului, conform Kyiv School of Economics. Scăderea rezervelor limitează:
– Capacitatea de a menţine cheltuielile militare fără reduceri semnificative ale cheltuielilor sociale.
– Flexibilitatea financiară necesară pentru a face faţă unui posibil spălare a sancţiunilor mai strictă.
Perspective pe termen mediu
Experţii RUSI şi Atlantic Council estimează că, în următorii trei‑cincisprezece ani, Rusia ar putea continua războiul dacă reuşeşte să evite un declin economic sever. Totuşi, un eșec în compensarea pierderilor din sectorul energetic ar putea forţa o reajustare a politicii externe.
Concluzie
Economie rusă rămâne vulnerabilă în faţa sancţiunilor și a presiunilor financiare, deşi pe termen scurt există încă spaţiu pentru menţinerea conflictului. Monitorizarea evoluţiilor privind inflaţia, rezervele fondului de noroc și impactul sancţiunilor este esenţială pentru înţelegerea viitorului războiului și a stabilităţii economice a Rusiei.
