În ultimele săptămâni, autorităţile maritime din Singapore au semnalat o creştere a prezenţei flotei fantomă în Strâmtoarea Singapore, una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume.
Creşterea flotei fantomă în Strâmtoarea Singapore
Conform datelor Lloyd’s List Intelligence, cel puţin 27 de tancere “rogue” au traversat Strâmtoarea Singapore la începutul lunii decembrie. În plus, alte 130 de nave similare s-au concentrat în apropierea arhipelagului Riau, Indonezia.
Chiar dacă traficul total rămâne intens – peste 80 000 de nave trec anual prin strâmtoare – profilul navelor observate se schimbă, indicând prezenţa flotei fantomă.
Motivele apariţiei flotei fantomă lângă Singapore
Războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au determinat impunerea de sancţiuni ruseşti, iraniene şi venezuelene. Aceste restricţii au alimentat dezvoltarea unei reţele maritime neoficiale destinată transportului de petrol sub sancţiune.
Strâmtoarea Singapore, legătură naturală între Oceanul Indian şi Marea Chinei de Sud, devine un punct de tranzit inevitabil pentru tancerele flotei fantomă.
Sancţiuni internaţionale şi reacţii
UE, Statele Unite și Comisia Europeană au extins recent sancţiunile asupra rezervelor petroliere din Rusia, Iran și Venezuela, creând un mediu propice pentru activitatea flotei fantomă.
Modul de operare al flotei fantomă
Flota fantomă foloseşte diverse tehnici pentru a evita detectarea și sancţiunile:
- Schimbarea frecventă a fanioanelor naţionale (flag-hopping).
- Falsificarea detaliilor de înregistrare şi a codurilor de geo‑localizare.
- Dezactivarea sistemelor AIS (Automatic Identification System) pentru a dispărea din hărțile de monitorizare.
Aceste practici permit tancerei flotei fantomă să transporte petrol sancționat și alte mărfuri restricționate, inclusiv echipamente militare.
Riscurile generate de tancerele fantomă
Utilizarea vessellor vechi și nesigure poate declanșa dezastre ecologice:
- Scurgeri de petrol cu costuri de curățare de până la 1,6 miliarde de dolari.
- Coliziuni maritime și contaminări chimice.
- Transferuri de combustibil (bunkering) la derivă, ce fac dificilă trasabilitatea originii petrolului.
Principalii utilizatori ai flotei fantomă
Rusia reprezintă principalul beneficiar al comerțului cu flota fantomă, menținând exporturile de petrol în ciuda sancţiunilor occidentale. Iran și Venezuela sunt, de asemenea, activi în acest sector.
India și China, cele mai mari importatoare de petrol rusesc, achiziționează cantități semnificative la prețuri sub plafonul de 60 dolari pe baril. Între ianuarie și septembrie 2025, India a importat aproximativ 5,4 milioane de tone (55 %) din petrolul rusesc prin flota fantomă, în timp ce China a primit circa 15 %.
Măsuri adoptate de autorităţi împotriva flotei fantomă
Autorităţile europene au introdus inspecţii fizice la transferurile de petrol între nave, iar statele din nordul Europei verifică asigurările pentru tancerele care tranzitează Golful Finlandei.
Regatul Unit a impus restricţii asupra accesului la porturi, servicii financiare și asigurări pentru 135 de nave ale flotei fantomă și două companii afiliate. Statele Unite amenință sancţiuni suplimentare dacă Rusia nu încetează acţiunile din Ucraina.
Flota fantomă continuă să reprezinte o provocare majoră pentru reglementarea maritimei globale, afectând atât securitatea mediului, cât și eficienţa sancţiunilor. Monitorizarea continuă și cooperarea internaţională rămân esențiale pentru a limita impactul acestei reţele nelegale.
