În ultimii cinci ani, recrutarea de muncitori străini în România a crescut semnificativ, iar agențiile de plasare au adus aproape 700 de specialiști cu experiență din țări precum India, Pakistan, Sri Lanka și Nepal. Oana Călin, directoarea unei agenții de recrutare, relatează că acești muncitori străini ocupă poziții de proiectanţi, tipografi flexografi și operatori CNC cu plasmă, precum și de sudori pentru șantiere navale.
Contextul actual și activitatea agențiilor de recrutare
Muncitorii străini ajung în România printr-un proces complex, care durează între 12 și 14 luni de la recrutare până la semnarea contractului. Agențiile de recrutare investesc aproximativ 500 euro pentru fiecare candidat, acoperind avizul de muncă și taxa consulară de ședere. Cheltuielile de transport și viză sunt suportate de muncitorii străini.
Proiectul de ordonanță al Guvernului privind forța de muncă extracomunitară
Guvernul pregătește o nouă Ordonanță de Urgență (OUG) ce stabilește condiții stricte pentru aducerea de muncitori străini din afara UE. Conform documentului, agențiile de recrutare vor fi obligate să constituie un depozit financiar la Trezorerie, în valoare de 200 000 euro pentru fiecare firmă care aduce până la 1 000 de muncitori străini, plus un increment de 100 000 euro la fiecare 1 000 de angajați suplimentari.
Principalele prevederi ale OUG
- Depozitul la Trezorerie: 200 000 euro (crește cu 100 000 euro la fiecare 1 000 de muncitori străini).
- Amenda de 2 000 euro pentru fiecare muncitor străin care părăsește România în timpul contractului, dedusă din depozit.
- Reînnoirea depozitului în termen de 30 de zile.
- Crearea unei „liste a ocupaţiilor deficitare” actualizată semestrial de ANOFM; agențiile pot recruta doar pentru aceste ocupaţii.
- Lansarea platformei WorkinRomania.Gov.ro pentru înregistrarea angajatorilor care doresc să angajeze străini.
- Obligaţia agenţiilor de a monitoriza fiecare muncitor străin timp de doi ani, cu vizite trimestriale şi raportări către ANOFM.
Impactul garantiei financiare
Pentru agențiile de recrutare mici, cum este cea a Oanei Călin, depozitul de 200 000 euro reprezintă o povară financiară considerabilă. Din cele aproximativ 1 700 de agenții autorizate, majoritatea au între 2 și 12 angajaţi și o cifră de afaceri de la 200 000 lei la câteva milioane de lei. Oaga ar putea genera creşteri semnificative ale comisioanelor, unele depăşind 2 500 euro plus TVA, o sumă pe care multe firme nu şi‑o pot permite.
Monitorizarea şi responsabilităţile agenţiilor de recrutare
Noua OUG impune agenţiilor de recrutare să efectueze vizite trimestriale la locurile de muncă ale muncitorilor străini şi să raporteze autorităţilor orice situație de pericol sau exploatare. Recrutorii consideră această sarcină imposibilă fără a transforma agenţiile în „poliție”. Diana Olteanu, care condu‑ce o agenție specializată pe muncitori din Maroc, avertizează că cerinţele de monitorizare și penalizările ar putea elimina de pe piață firmele mici, reducând astfel oferta de muncitori străini pentru IMM‑uri.
Cererea de forță de muncă și perspectivele viitoare
Patronatele importatorilor de forță de muncă cer anual 150 000 de muncitori străini, în timp ce Ministerul Muncii propune un contingent de 75 000‑90 000 pentru 2026. În prezent, România găzduiește aproximativ 140 000 de muncitori străini, majoritatea provenind din India, Pakistan, Sri Lanka, Nepal și Vietnam, activi în construcţii, HoReCa, producţie, agricultură, curăţenie şi industria auto.
Concluzie
Noua propunere guvernamentală riscă să reducă semnificativ fluxul de muncitori străini necesari pe piaţa muncii româneşti, în special pentru firmele mici. Pentru a înţelege pe deplin implicaţiile, este esenţial să urmărim evoluţia discuţiilor legislative şi să informăm continuu despre impactul asupra sectorului de recrutare și asupra forţei de muncă disponibile.
