Nemulțumirile în sistemul de învățământ românesc devin din ce în ce mai evidente, iar rezultatele consultării naționale lansate de Federația Sindicală Liberele și Independente (FSLI) reflectă o voce clară din partea cadrelor didactice. Potrivit datelor obținute, între 86 și 87% dintre cei care au răspuns la chestionar afirmă că resimt profund impactul măsurilor impuse prin legea 141, o lege controversată ce vizează reorganizarea sistemului educațional și condițiile de salarizare ale profesorilor.
Rezultate alarmante în rândul corpului didactic
Peste 35.000 de profesori și personal auxiliar din întreaga țară au participat la această consultare, majoritatea fiind membri ai FSLI, deși au existat și răspunsuri din partea unor cadre didactice afiliată altor federații, precum FSE. Pentru mulți dintre aceștia, percepția legată de efectele legii 141 este clar negativă. Unul dintre respondenți a menționat, în cadrul chestionarului, că „modificările legislative au distorsionat în mod semnificativ condițiile de muncă și recunoaștere profesională”.
Rezultatele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât reflectă nemulțumiri generalizate în rândul personalului didactic, un semn clar al tensiunilor existente în sistemul de învățământ românesc. O mare parte dintre respondenți consideră că aceaste măsuri au avut ca rezultat scăderea motivării, dar și a calității educației, fiind de multe ori percepute ca o lovitură la adresa statutului social și profesional al cadrelor.
Context și controverse legate de legea 141
Legea 141/2020 a fost adoptată într-un context de reformă profundă a sistemului educațional, având ca scop central modificarea structurii de salarizare și stabilirea unor criterii noi pentru promovare și avansare. Cu toate acestea, reforma nu a fost lipsită de controverse. Mulți profesori au criticat modificările, spunând că acestea au condus la reducerea salariilor pentru unii, dar și la o incertitudine crescută în ceea ce privește cariera profesională.
Sindicaliștii semnalează că această lege a fost adoptată fără o consultare adecvată și fără o analiză aprofundată a impactului asupra educației. Reacțiile din rândul profesorilor după aplicarea legii au fost dramatice: nemulțumiri, proteste și apeluri repetate la dialog pentru a rectifica percepțiile negative. În ultimele luni, tensiunile au escaladat, iar profesorii cer reforme care să revină asupra unor aspecte criticate, precum salarizarea și condițiile de lucru.
O reacție a federației sindicale și perspectiva viitoare
FSLI, care a inițiat consultarea națională, a transmis clar că rezultatele arată nevoia urgentă de dialog și ajustare legislativă. Într-un comunicat recent, sindicaliștii au subliniat că „rezultatele arată fără echivoc că trebuie găsite soluții pentru a corecta aceste nemulțumiri, dacă dorim să salvăm sistemul de învățământ și să asigurăm un mediu de muncă stabil pentru cadrele didactice”.
Pe fondul acestor tensiuni, echipele guvernamentale au anunțat intenția de a relua discuțiile cu reprezentanții sindicali, dar rămâne de văzut dacă se va ajunge la compromisuri concrete. În timp ce nemulțumirile continuă să crească, decidenții vor trebui să găsească o soluție echilibrată, care să asigure atât sustenabilitatea reformei, cât și respectul față de munca cadrelor didactice.
În ciuda semnelor de întrebare, toate semnalele indică faptul că cea mai mare provocare pentru sistemul de învățământ românesc rămâne consolidarea dialogului și redobândirea încrederii profesorilor în proiectele de reformă. În condițiile actuale, reformele avizate trebuie să ţină seama de vocea celor din teren, pentru ca sistemul educațional să nu rămână prăbușit sub poverile unor măsuri percepute ca impozite excesive, fără o promovare reală a valorilor și interesului pentru educație.
