Protecția datelor personale devine o prioritate în Europa, iar schimbările în comportamentul utilizatorilor de internet reflectă o conștientizare tot mai profundă a riscurilor digitale. În 2025, aproape 77% dintre europenii conectați la internet au declarat că au adoptat măsuri concrete pentru a-și păstra confidențialitatea online, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent. Această tendință indică nu doar o schimbare de mentalitate, ci și o evoluție culturală, în care viața digitală nu mai este percepută doar ca un spațiu pentru informare și comunicare, ci ca un domeniu în care controlul datelor devine esențial.
Măsuri de protecție și schimbarea mentalităților
Cresterea procentului de utilizatori care își gestionează activ amprenta digitală arată o trezire a conștiinței privind riscurile monitorizării necontrolate. Cei mai mulți dintre aceștia refuză utilizarea informațiilor personale pentru publicitate sau restricționează accesul la date legate de localizare, conștientizând astfel pericolele urmăriri continue a geo-localizării lor. În același timp, aproape jumătate dintre utilizatorii europeni și-au limitat accesul la profilurile de socializare sau la spațiile de stocare online, denotând o încredere diminuată în marile platforme digitale.
Este evident că îngrijorarea față de confidențialitate se traduce și printr-o dorință tot mai mare de a înțelege politicile de confidențialitate, deși acestea rămân deseori complicate și dificil de parcurs. Tot mai mulți oameni verifică securitatea site-urilor înainte de a-și introduce datele, iar interesul pentru transparența în privința modului în care sunt gestionate informațiile personale devine o normă. Acest fenomen indică o schimbare fundamentală: utilizatorii nu mai acceptă pasiv condițiile impuse de platforme, ci devin mai conștienți și mai activi în gestionarea propriei identități digitale.
Disparitățile regionale din Europa în privința protecției datelor
În același timp, diferențele între statele membre ale Uniunii Europene sunt remarcabile. În statele nordice și vest-europene, procentele de utilizatori care se implică activ în protecția datelor depășesc 90%, datorită unei inițiative culturale și educaționale bine consolidate în domeniul digital. În aceste societăți, educația digitală, încrederea în instituții și cultura confidențialității au devenit valori bine și profund înrădăcinte.
Pe de altă parte, zonele din Europa de Est, inclusiv România, rămân vulnerabile la riscurile cibernetice. Aici, procentul celor care adoptă măsuri de protecție este sub 60%, motiv pentru care nivelul de alfabetizare digitală și percepția despre riscurile online trebuie urgent îmbunătățite. Lipsa de informare și percepția că „nu am nimic de ascuns” contribuie semnificativ la această vulnerabilitate, iar aceste diferențe culturale și educaționale se reflectă în gradul de încredere în măsurile de securitate digitale.
Perspective și provocări în contextul european
În ciuda acestor disparități, tendința generală indică o europeanizare a mentalităților în domeniul protecției datelor. La nivelul statelor cu cele mai bune performanțe, cum ar fi Finlanda, unde 92,6% dintre utilizatori adoptă măsuri pentru a-și proteja informațiile, se evidențiază o maturizare digitală clară. În contrast, în țări precum România, procentul scăzut — 56% — arată lipsa unei culturi în domeniu și necesitatea unui efort consolidat pentru educație digitală și conștientizare.
Avansul în această direcție indică faptul că, în contextul unui spațiu digital din ce în ce mai complex și mai dominat de tehnologii emergente precum inteligența artificială și economia datelor, dreptul la confidențialitate devine tot mai mult o cerință fundamentală. Evoluția acestor procese oferi perspective optimiste pentru o societate digitală mai responsabilă, în care utilizatorii își vor păstra, din ce în ce mai mult, controlul asupra propriei identități online.
