Doar unul din patru români are încredere în sistemul de justiție, potrivit unui recent sondaj de opinie realizat de INSCOP, care aruncă o lumină sumbră asupra percepției populației despre independența și integritatea justiției din țară. Rezultatele acestei cercetări indică o deteriorare clară a încrederii cetățenilor în instituțiile judiciare, ceea ce ridică semne de întrebare despre funcționarea și credibilitatea sistemului în ochii publicului.
Încrederea în justiție, la cote alarmante
Potrivit datelor culese, doar 25,5% dintre români au o opiniere favorabilă despre justiție, considerând că au „foarte multă” sau „destul de multă” încredere în sistem. În contrast, 70,5% răspund că au „foarte puțină” încredere sau deloc în justiție, semnalând un nivel redus de încredere pe care instituțiile judiciare îl dobândesc în percepția publicului larg. În ultimii ani, această tendință s-a accentuat și, dacă se păstrează acest trend, poate avea consecințe severe asupra respectului de lege și a respectului față de statul de drept.
Percepția privind independența justiției, sezonată negativ
Un aspect și mai alarmant relevă opinia publică cu privire la independența sistemului judiciar. Peste două treimi dintre cetățeni — exact 67,4% — consideră că sistemul de justiție nu este independent, ceea ce arată o percepție profundă a unor influențe politice sau alte interese în mod direct sau latent în procesul decizional judiciar. Cu toate acestea, doar o pătrime a populației (aproximativ 27%) susține că justiția funcționează fără presiuni externe sau influențe de natură politică.
Contextul unei percepții îngrijorătoare asupra sistemului de justiție
Aceste cifre sugerează existența unei crize de încredere în instituțiile fundamentale ale statului și reflectă starea de scepticism public față de integritatea și imparțialitatea justiției. Situația este cu atât mai complexă cu cât, în ultimele luni, mai mulți reprezentanți ai sistemului judiciar din România au fost criticați pentru influențele politice sau pentru decizii ce par să fie în avantajul anumitor cercuri de putere.
Această percepție negativă a fost alimentată de numeroase controverse privind reformele judiciare, schimbările legislative rapide și acuzațiile de intervenție politică în dosare sensibile. În plus, mass-media a contribuit adesea la crearea unei imagini conflictuale în jurul justiției, amplificând sentimentul că instituțiile judiciare nu pot funcționa în mod independent, ci sunt controlate de interese politice sau economice.
Provocări și perspective pentru sistemul judiciar din România
În fața acestor percepții, reformarea și consolidarea încrederii în justiție devin imperative. Experții și oficialii din domeniu susțin că este nevoie de măsuri concrete pentru creșterea transparenței proceselor judiciare, pentru asigurarea independenței judecătorilor și pentru combaterea influențelor externe. În același timp, se impune o comunicare mai eficientă din partea instituțiilor judiciare pentru a demonstra și a restabili încrederea cetățenilor în capacitatea avocaților legii de a funcționa corect și imparțial.
În această direcție, recent, au fost anunțate unele initiative legislative menite să sporească responsabilitatea și independența sistemului judiciar, dar scepticismul rămâne. La nivel politic, există presiuni pentru a găsi un echilibru între reformă și stabilitate, încercând să răspundă atât preocupărilor societății civile, cât și intereselor cartelurilor de putere.
Privind înainte, în ciuda acestor obstacole, experții speră că o apropiere mai solidă a sistemului de justiție față de nevoile și așteptările cetățenilor va fi cheia pentru redobândirea încrederii pierdute. Într-o țară în care justiția este fundamentul statului de drept, refacerea credibilității sale se dovedește nu doar un obiectiv de reformă, ci o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare durabilă.
