Numărătoarea în urmă cu doar câteva zile a început, însă realitatea din acest an privind simularea Evaluării Naționale în București pare a fi mai puțin reprezentativă decât s-ar fi sperat: din cele 221 de unități de învățământ gimnazial din capitală, doar 38 au organizat testarea, fiind deja un semnal clar asupra unei situații tensionate în rândul educatorilor și elevilor din oraș. În timp ce majoritatea școlilor din București au ales să nu participe, motivele principale țin de nemulțumirile generate de măsurile de austeritate impuse de guvern, precum și de dorința de a protesta față de politicile educaționale recente.
Simularea națională bătută în retragere în multe zone ale capitalei
Proba de Limbă română, prima din cadrul simulării, a avut loc pe 16 martie, însă, conform declarației inspectorului general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Florian Lixandru, „din 221 de școli și licee cu gimnaziu, 38 nu au organizat simularea azi”. Aceasta reprezintă o proporție semnificativă, având în vedere că aproape 180 de unități au ales să nu ia parte la această etapă de pregătire pentru examenul oficial. În condițiile în care simularea este considerată un instrument important pentru maturizarea procesului de învățare și ajustarea metodelor pedagogice, absențele în masă ridică semne de întrebare asupra relevanței și impactului acestei inițiative în actualul context local.
Contextul protestelor și boicotului din învățământ
Anul acesta, organizarea simulărilor a fost afectată de protestele sindicale, părinți și profesori. Sindicatele din învățământ au recomandat acțiuni de boicot, motivând că măsurile de austeritate și reducerile bugetare nu fac decât să îngreuneze procesul educației și să evidențieze un climat de nemulțumire generală între cadrele didactice. În aceste condiții, Ministerul Educației a comunicat că simularea a avut loc în peste 4.500 de școli, adică aproape 97% din total, iar numărul profesorilor implicați s-a ridicat la aproximativ 5.000 pentru Limba română, cu peste 4.500 pentru Matematică și circa 300 pentru Limba maternă. Totuși, în 127 de școli din Capitală, activitatea de pregătire a fost total suspendată, confirmând temerile legate de un boicot la nivel național.
Potențiale soluții pentru elevi în școli neimplicate
Situația este cu atât mai complicată cu cât, pentru elevii din unitățile în care simulările nu s-au organizat, legiuitorii au venit cu alternative. Conform declarațiilor făcut de către Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, elevii pot susține ulterior atâtea simulări la nivel de școală, dacă nu participă la cele oficiale: „Pentru aproximativ 80.000 de copii deja au existat simulări. Sunt județe în care nu au fost organizate simulări locale și nu participă nici la această simulare. Pentru acei copii există soluția organizării de simulări la nivel de școală”. Această opțiune vine ca o măsură de a asigura echitatea și pregătirea pentru elevii aflați în zonele unde campania de simulare a fost întreruptă sau boicotată.
Calendarul și perspectivele pentru examene
Chiar dacă unele școli din Capitală au ales să nu organizeze simulări, elevii de clasa a VIII-a din aceste unități au încă posibilitatea de a susține testele în zilele următoare, la nivel de școală – o variantă recomandată pentru a compensa lipsa participării în cadrul campaniei oficiale. Astfel, pe 17 martie are loc sesiunea de Matematică, iar pe 18 martie, pentru cei care studiază în limbile minorităților naționale, testul la Limba și literatura maternă. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor contribui la creșterea încrederii elevilor și profesorilor sau dacă frustrarea provocată de boicot va continua să afecteze procesul educațional.
În tot acest context, autoritățile și factorii de decizie sunt nevoiți să găsească soluții care să armonizeze interesul pentru transparență și evaluare cu realitatea socio-politică a sistemului de învățământ, proiectând un imaginar al unei posibile reveniri la normalitate și îmbunătățire a procesului educațional în Capitală.
