Primăria Capitalei anunță un plan major de restructurare, menit să reduză cu 400 numărul de posturi din cadrul instituției, într-un context complicat de cheltuieli enorme pentru salarii și de presiuni legislative privind reducerile de personal. Decizia, anunțată de primarul general Ciprian Ciucu, vine după aproape două decenii în care instituția a crescut și s-a diversificat fără o viziune clară de eficientizare, ceea ce a dus la supradimensionare și, uneori, la redundanță în structuri și activități.
Reorganizarea și comasarea instituțiilor subordonate
Primăria a prezentat recent o nouă organigramă, în cadrul căreia sunt vizate reducerea și reorganizarea a 10 instituții din subordinea sa. Conform planului, șapte dintre acestea vor fuziona în cadrul unei singure direcții, cea Generală de Arte și Evenimente Urbane, unde vor fi integrate Creart, Arcub, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. În acest proces, numărul posturilor va fi redus de la 267 la 155, ceea ce va duce la desființarea a aproximativ 112 funcții, cu o economie anuală estimată la peste 4 milioane de lei.
Primarul Ciprian Ciucu a explicat motivația din spatele măsurii: „Toate cele 7 devin Direcția Generală de Arte și Evenimente Urbane. Acum: 267 de posturi. Vor fi: 155 (112 posturi desființate, 50 de angajați încetează raportul de muncă). Economie: peste 4 milioane de lei pe an”. El recunoaște că aceste instituții, în anumite cazuri, au avut activitate redundantă, fără un impact notabil asupra comunității, iar unele, precum Centrul Cultural Lumina, au fost înființate chiar de fostul primar Gabriela Firea fără o strategie clară de eficientizare.
Pe lângă aceste reorganizări, alte trei organisme aflate în subordinea Primăriei vor fi comasate în noul Administrativ Domeniul Public și Privat al Municipiului București, înlocuind actualele structuri precum Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, Centrul de Protecția Plantelor și Administrația Cimitirelor. În urma acestei unificări, numărul posturilor va scădea de la 771 la 511, reprezentând o economie anuală de peste 3 milioane de lei. Primarul susține că această mutare nu este doar despre reducere, ci și despre eficientizarea serviciilor către cetățeni. „De când am devenit primar și am început să merg prin oraș, am văzut că ALPAB este centrată pe parcuri, Centrul de Protecția Plantelor nu știm ce face, Administrația Cimitirelor, în loc să aducă bani la buget, consumă foarte mult.”
Contextul legislativ și provocările anterioare
Măsurile de reducere sunt impuse de o ordonanță din 2026, prin care autoritățile locale trebuie să reducă cu minimum 30% personalul, din care 20% trebuie să fie din posturile ocupate efectiv. În cazul Capitalei, dacă aceste directive nu vor fi respectate, fondurile de la Guvern din cotele defalcate vor fi truncat. În plus, legea 296/2023, menită să continue procesul de reducere, prevede tăieri de 10% din personal și comasarea instituțiilor cu mai puțin de 50 de posturi, însă fostul edil Gabriela Firea nu a reușit să pună în aplicare aceste prevederi.
Primarul Ciucu mai amintește că a mai încercat în ianuarie să restructuraze patru instituții, printre care Centrul Cultural Lumina și Centrul pentru Tineret. În opinia sa, aceste măsuri ar fi fost menite să reducă cheltuielile și să elimine suprapuneri inutile, însă proiectele au fost respinse de Consiliul General, blocând astfel inițiativa.
Perspective și provocări pentru administrația locală
Deși planul de restructurare promite economii substantiale și posibilitatea unei administrații mai eficiente, implementarea sa va depinde de acordul Consiliului General și de capacitatea administrației de a gestiona această schimbare fără a afecta serviciile adresate bucureștenilor. În ultimii ani, consolidarea și reformarea structurilor publice a fost o provocare constantă, iar acum, presiunea legislativă și necesitatea de a reduce costurile creează un context dificil, dar necesar, pentru administrația Ciucu.
Decizia de a comasa și restructura aceste instituții urmărește, potrivit edilului, să elimine redundanțele și să optimizeze resursele, atât financiare, cât și umane. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi aprobate în forma propusă și dacă vor duce la o administrație locală mai eficientă, capabilă să răspundă mai bine cerințelor orașului și trebuie să aibă grijă ca, în acest proces de reformă, serviciile oferite bucureștenilor să nu fie afectate. În orice caz, aceste schimbări reprezintă un pas important în încercarea autorităților locale de a gestiona mai bine resursele orașului, chiar și în fața unor provocări legislative și financiare semnificative.
Sursa: Buletin.de
